Atac cu drone la granița Republicii Moldova. Două persoane au murit, iar alte două au fost rănite, după ce punctul de trecere Starokazacie a fost bombardat de Rusia. Exploziile au fost auzite și de patrulele moldovenești de frontieră, iar circulația prin punctul Tudora-Starokazacie a fost sistată. Totodată, apărut noi detalii despre cât de periculoasă era drona prăbușită la Râșcani.
Între timp, președintele rus Vladimir Putin și liderul de la Casa Albă, Donald Trump, au avut marți o discuție telefonică de aproximativ o oră. Potrivit Kremlinului, Trump ar fi insistat asupra unei încheieri rapide a războiului din Ucraina, iar Putin i-a prezentat viziunea Moscovei asupra situației de pe front și asupra pașilor pe care SUA i-ar putea face pentru pace. Totuși, SUA avertizează că războiul din Ucraina ar putea dura ani de zile.
UPDATE Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, nu exclude posibilitatea unor cazuri letale în Republica Moldova în urma unor eventuale incidente cu drone rusești pe teritoriul țării. Avertismentul a fost lansat după incidentul cu aparatul de zbor căzut ieri, 8 septembrie, în satul Mihăilenii Vechi, raionul Rîșcani. În acest context, oficialul a îndemnat să se continue investițiile în sistemele de apărare și alertare a țării și a cetățenilor. „Nu excludem cazurile letale în perioada următoare. Atât timp cât continuă războiul și Rusia atacă obiectivele civile, ucide oameni în Ucraina, aceste efecte pot fi răspândite și în alte țări în vecinătatea războiului”, a avertizat Nosatîi după ședința Guvernului.
UPDATE Ministrul de Externe Serghei Lavrov a declarat că Rusia dorește transformarea Ucrainei într-o „zonă-tampon” după încheierea războiului. Totodată, el a respins orice soluție postbelică prin care actualul guvern de la Kiev ar rămâne la putere. Bloomberg a relatat în iulie că Moscova nu mai intenționa să restituie niciun teritoriu ucrainean ocupat în cadrul unui viitor acord de pace. Această abordare ar marca o schimbare semnificativă față de propunerile informale anterioare, în cadrul cărora Rusia s-ar fi arătat dispusă să restituie zonele ocupate din Sumî și Harkov în schimbul cedării de către Ucraina a restului regiunilor Donețk și Luhansk.
UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin și Trump nu au discutat concret despre o eventuală întâlnire în marja summitului APEC, însă există o „înțelegere” că aceasta ar putea avea loc. Peskov a mai anunțat că negocierile privind soluționarea războiului din Ucraina cu negociatorii americani urmează să fie reluate.
UPDATE Exporturile de porumb ale Argentinei ar urma să atingă un nivel record de 10 milioane de tone în lunile august şi septembrie, impulsionate de o recoltă bogată şi de o cerere internaţională puternică, cumpărătorii căutând alternative la aprovizionarea ucraineană perturbată de război şi la culturile europene afectate de căldura extremă, transmite agenția de știri Reuters.
UPDATE Dmitri Peskov a afirmat că „europenii ar trebui, desigur, să caute surse de energie mai ieftine”. Potrivit acestuia, gazul rusesc – fie că este vorba despre gazul transportat prin conducte, fie despre GNL – „ar fi putut deveni de mult o opțiune mai ieftină pentru ei”, deși prețurile la GNL sunt stabilite în funcție de cotațiile pieței spot. Declarația vine în contextul în care prețurile la gaze naturale în Europa au atins cele mai ridicate niveluri din perioada imediat următoare declanșării conflictului din Ucraina, pe fondul tensiunilor geopolitice și al cererii globale ridicate, scrie News.ro.
UPDATE Relațiile economice SUA-Rusia ar putea fi relansate dacă războiul din Ucraina s-ar încheia rapid, acesta fiind unul dintre mesajele pe care Donald Trump i le-ar fi transmis lui Vladimir Putin în timpul unei convorbiri telefonice de aproximativ o oră. Kremlinul susține că președintele american a vorbit despre perspective „impresionante și de mare amploare” și despre beneficii economice importante pentru ambele țări, iar Putin ar fi susținut această abordare, potrivit Reuters.
UPDATE Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a reacționat după atacurile cu drone desfășurate în Ucraina în noaptea trecută, afirmând că războiul din țara vecină reprezintă un risc direct pentru securitatea Republicii Moldova. Potrivit Maiei Sandu, la punctul de trecere Starokazacie, aflat pe teritoriul Ucrainei, la aproximativ un kilometru de frontiera cu Republica Moldova, două persoane, a căror identitate nu a fost încă stabilită, au murit în urma unui atac cu drone. Șefa statului a menționat și incidentul de ieri, când o dronă despre care afirmă că era rusească a pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova, a ajuns în România, după care a revenit pe teritoriul moldovenesc și s-a prăbușit în raionul Rîșcani. „Chiar dacă nu a făcut victime, o asemenea încălcare înseamnă un risc enorm pentru viețile oamenilor noștri, pentru sate și orașe, pentru avioanele care ne traversează cerul”, a declarat Maia Sandu. Președinta a criticat, totodată, vocile care, în opinia sa, încearcă să minimalizeze responsabilitatea Rusiei pentru războiul din Ucraina și pericolul pe care conflictul îl reprezintă pentru Moldova. „Să negi pericolul în timp ce dronele și rachetele rusești seamănă moarte și pun Moldova în calea pericolului și să critici eforturile țării tale de a-și consolida sistemul de apărare înseamnă să alegi trădarea în locul siguranței propriului popor”, a afirmat Sandu. În acest context, șefa statului a declarat că autoritățile vor continua să consolideze capacitatea de apărare a Republicii Moldova. „Noi alegem să facem ce ne stă în puteri să ne apărăm oamenii. Să ne întărim capacitatea de a ne proteja cerul și hotarele. Și să spunem lucrurilor pe nume și să rămânem de partea binelui”, a conchis Maia Sandu.
UPDATE „În ultimul an, aliații au alocat peste 10 miliarde de dolari pentru programul PURL și pentru programul american de vânzări militare externe (US Foreign Military Sales) destinat Ucrainei. Acest lucru este extrem de important și merită toată aprecierea, inclusiv 3,5 miliarde de dolari din creditul de sprijin pentru Ucraina oferit de UE. Acesta este un semn concret al cooperării dintre UE și NATO în sprijinul Ucrainei, și un alt exemplu al modului în care Europa își intensifică eforturile. Națiunile trebuie să facă eforturi suplimentare. Nu avem de ales”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte.
UPDATE Statul Major General al Ucrainei a dat publicității pierderile Moscovei, care au depășit o cifră rotundă: Rusia a pierdut peste 1,5 milioane de soldați în Ucraina începând cu 24 februarie 2022. Rusia a pierdut 1.500.870 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă din 24 februarie 2022, a raportat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei pe 9 septembrie. Cifra include și 1.480 de victime înregistrate de forțele ruse în ziua trecută, scrie Digi24.
UPDATE Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul ar putea transmite autorităților ucrainene informații despre bărbații ucraineni care dețin permise de ședere în Germania, în vederea sprijinirii efortului de mobilizare din Ucraina, notează Politico. „Știm cine locuiește aici. De exemplu, cine primește ajutoare sociale sau cine este înregistrat aici. Bărbații ar putea să fie contactați de guvernul ucrainean și chemați”, a declarat Wadephul. Ministrul a ținut însă să precizeze că întreaga procedură ar trebui să se deruleze „fără constrângere”.
UPDATE Un cetățean al Republicii Moldova a fost rănit în urma atacului cu drone asupra punctului de trecere Starokazacie, aflat la granița cu Republica Moldova. Totodată, cele două persoane decedate în urma atacului sunt cetățeni ai Ucrainei, iar informații privind eventuale victime în rândul cetățenilor moldoveni nu au fost confirmate. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe, persoana rănită a refuzat spitalizarea și și-a continuat deplasarea cu automobilul spre Chișinău.
UPDATE Federația Rusă a recunoscut că a vizat deliberat punctul de trecere Tudora-Starokazacie și încearcă să justifice atacul prin afirmații potrivit cărora prin acest punct ar fi fost transportate arme către Ucraina, afirmă Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău. MAE califică aceste informații drept „false și lipsite de orice temei” și precizează că, prin teritoriul Republicii Moldova, nu sunt transportate arme către Ucraina, nici prin punctul Tudora-Starokazacie și nici prin alte puncte de frontieră. „Prin aceste puncte trec oameni – familii, copii, mame și vârstnici, care circulă între cele două țări”, se arată în comunicatul instituției. Potrivit MAE, atacul din noaptea trecută s-a soldat cu moartea a doi civili și rănirea altor persoane. Rusia a confirmat că a lovit punctul de frontieră Starokazacie, situat în imediata apropiere a Republicii Moldova, susținând că infrastructura acestuia ar fi fost utilizată pentru transportarea unor încărcături militare către Ucraina. Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău condamnă ferm atacul și respinge categoric orice tentativă de a-l justifica prin „falsuri și dezinformare”.
UPDATE Principala agenție de presă de stat de la Moscova a relatat pe scurt despre bombardarea punctului de trecere a frontierei, Starokazacie, nu a scris nimic despre cele două persoane care au murit în urma atacului, în schimb susține că atacul a fost pentru că „România transportă arme pe acolo către Odesa”, scrie Digi24.
UPDATE Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) notează că, pe 8 septembrie, o dronă de tip Shahed a zburat aproape o oră prin spațiul aerian al Republicii Moldova și României, intrând din direcția Ucrainei, după care a revenit în Moldova și s-a prăbușit în apropiere de Mihăilenii Vechi. O dronă rusească Gheran-4 poate zbura cu o viteză de până la 450 km/h și poate ajunge din orașul Odesa până la frontiera Republicii Moldova în aproximativ șase minute, iar la frontiera României în aproximativ 20 de minute. Aceste incursiuni, realizate cu cele mai noi modificări ale dronelor Gheran, urmăresc să testeze în continuare capacitățile de apărare ale Chișinăului și NATO, precum și modul de reacție al întregii Alianțe Nord-Atlantice.
UPDATE Premierul Vasile Tofan a îndemnat anumite forțe politice din Moldova să trateze cu seriozitate subiectul dronelor care ajung în Moldova din cauza războiului de agresiune a Rusiei în Ucraina. „Doar în luna august am avut 17 drone, mai multe decât în tot anul trecut. Devine o normalitate. În același timp, este un lucru extrem de îngrijorător. În continuare avem forțe politice în țara noastră care nu tratează cu seriozitate aceste incidente. Acei care nu iau în serios aceste subiecte ar trebui să își schimbe retorica, întrucât este extrem de periculoasă pentru securitatea noastră”, a menționat Tofan la ședința de astăzi a Guvernului.
UPDATE Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a condamnat atacurile „teribile” ale Rusiei asupra Ucrainei, care în noaptea trecută au vizat inclusiv zona din apropierea frontierei cu Republica Moldova, precum și incidentul cu drona căzută ieri în extravilanul satului Mihăilenii Vechi, raionul Rîșcani. Spicherul a declarat că amenințarea Rusiei „este o realitate zilnică”, iar incidentele recente nu mai pot fi privite „ca pe ceva îndepărtat”.
UPDATE Noi detalii despre drona căzută ieri, 8 septembrie, în satul Mihăilenii Vechi, raionul Rîșcani. În urma cercetărilor, s-a stabilit că fragmentele aparțin unui aparat de zbor cu sistem de propulsie turbo-reactiv, cu caracteristici similare unei drone de tip „Gheran”. De asemenea, aparatul era dotat cu elemente de nimicire sub forma unor bile metalice. Potrivit unui comunicat emis de Poliție, experții Secției tehnico-explozive au stabilit locul impactului cu solul, unde s-a produs o explozie și s-a format un crater de dimensiuni considerabile.
UPDATE Pe rețelele sociale au apărut imagini video care surprind momentul în care un bloc de locuințe din Kiev este lovit. Înregistrarea arată o explozie puternică și o coloană de fum care se ridică după lovitură. Circumstanțele exacte ale atacului nu au fost precizate deocamdată.
UPDATE Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) consideră că, în timpul convorbirii telefonice cu Donald Trump din 8 septembrie, Vladimir Putin ar fi putut prezenta o imagine exagerat de favorabilă situației militare a Rusiei. Institutul apreciază că liderul rus poate primi informații optimiste sau deformate de la propria structură militară. Potrivit evaluării, această percepție ar putea explica de ce Moscova continuă să creadă că se află într-o poziție suficient de puternică pentru a impune Ucrainei condiții foarte dure în cadrul eventualelor negocieri. Cu alte cuvinte, Kremlinul nu pare să considere că încetinirea avansului militar rus trebuie să ducă automat la concesii politice.
UPDATE ISW observă că poziția Kremlinului privind negocierile nu s-a schimbat fundamental. Rusia continuă să vorbească despre necesitatea eliminării așa-numitelor „cauze profunde” ale războiului și despre acceptarea „realităților de pe teren”. În același timp, partea ucraineană susține reluarea negocierilor în format SUA–Ucraina–Rusia. Președintele Volodîmîr Zelenski a indicat posibilitatea unor discuții în septembrie sau octombrie, însă la momentul raportului nu exista o confirmare privind organizarea unei astfel de întâlniri.
UPDATE Potrivit raportului ISW, Rusia continuă să atace pe mai multe direcții, dar ritmul înaintării sale este considerabil mai lent decât în 2025. Analiștii americani estimează că, în perioada 8 martie–8 septembrie 2026, Rusia a obținut un câștig net de aproximativ 361 de kilometri pătrați, inclusiv prin infiltrări, în timp ce a pierdut aproximativ 195 de kilometri pătrați din teritoriile cucerite anterior. ISW compară această evoluție cu perioada mai–noiembrie 2025, când Rusia a obținut aproximativ 2.400 de kilometri pătrați. Diferența sugerează, în evaluarea institutului, că armata rusă nu mai înaintează în același ritm ca anul trecut și întâmpină dificultăți în transformarea atacurilor tactice în străpungeri importante ale frontului. În același timp, Ucraina a reușit să recupereze teritorii în mai multe zone. ISW afirmă că forțele ucrainene au recucerit peste 745 de kilometri pătrați și 26 de localități în cadrul operațiunilor din zona Oleksandrivka, în regiunile Donețk, Dnipropetrovsk și Zaporojie. Institutul subliniază că Rusia nu a reușit să cucerească principalele orașe ale ceea ce ISW numește „Fortăreața Donbas”, în special Sloviansk, Kramatorsk și Drujivka. Acest lucru este important deoarece controlul acestor orașe ar avea o valoare strategică mult mai mare decât cucerirea unor sate sau poziții izolate.
UPDATE Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a prezentat marți, 8 septembrie, un raport strategic prin care Republica Moldova este separată de Ucraina în procesul de aderare la Uniunea Europeană, fiind integrată în grupul statelor din Balcanii de Vest. Decizia instituției financiare de la Washington marchează o turnură majoră în parcursul european al celor două foste republici sovietice, ale căror candidaturi s-au deplasat în tandem încă de la declanșarea procedurilor de extindere. Modificarea de structură indică faptul că ritmul de implementare a reformelor structurale la Chișinău a început să depășească viteza de reacție administrativă a Kievului, scrie Kyiv Independent.
UPDATE Drone ucrainene au atacat Novorossiysk în noaptea dinspre 8 spre 9 septembrie. Din primele informații se pare că un terminal petrolier strategic al Rusiei ar fost lovit și a luat foc. Primarul confirmă atacul și anunță că resturi de drone au căzut pe teritoriul unor întreprinderi. Un nou atac cu drone ucrainene a vizat în noaptea trecută Novorossiysk, unul dintre cele mai importante orașe-port ale Rusiei la Marea Neagră, potrivit Kiev Independent. Primele informații despre lovirea infrastructurii petroliere au apărut pe canalele rusești de monitorizare și pe rețelele sociale. Potrivit canalului independent de știri Astra, un terminal petrolier din Novorossiysk a fost lovit în timpul atacului nocturn și ulterior a izbucnit un incendiu. Imagini realizate de martori și distribuite online arată efectele atacului, scrie Gândul.
UPDATE Ministrul de Externe german Johann Wadephul a declarat marţi pentru ziarul Bild că Ucraina ar trebui să cumpere mai multe arme de la companii germane, afirmând că poziţia Berlinului, în calitate de cel mai mare donator pentru Kiev, îi conferă dreptul de a se aştepta la comenzi pentru industria germană de apărare, relatează Reuters. El a notat şi că bărbaţii ucraineni aflaţi la vârsta încorporării şi care trăiesc în prezent în Germania ar trebui să se întoarcă în ţara lor, potrivit Agerpres.
UPDATE Atacurile rusești asupra depozitelor și centrelor logistice din Ucraina afectează lanțurile prin care alimentele ajung în magazine. Autoritățile avertizează că efectul s-ar putea vedea tot mai clar în prețuri, în timp ce oamenii încearcă să-și continue viața normală după mai bine de patru ani de război, scrie The Guardian.
UPDATE Rusul de 40 de ani acuzat de spionaj în România era în atenția SRI încă din februarie, timp în care s-a conturat în profilul unui așa-zis agent de unică folosință al Federației Ruse, așa cum arată o analiză publicată de The Independent recent. Aceasta arată cine sunt sabotorii de ocazie pe care serviciile de la Moscova îi folosesc cu precădere în operațiunile desfășurate în Europa.
UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit în Norvegia, unde urmează să se întâlnească cu premierul Jonas Gahr Støre. Cei doi oficiali vor discuta despre consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei, precum și despre sprijinul acordat Kievului în perspectiva sezonului rece.
UPDATE Guvernul rus a autorizat angajații serviciului poștal federal să poarte arme anti-drone, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone asupra infrastructurii din Rusia.Măsura extinde lista echipamentelor pe care personalul poștal le poate utiliza și vine într-un moment în care cererea pentru sisteme de apărare anti-drone a crescut puternic în Rusia, iar autoritățile de la Moscova iau măsuri tot mai stricte pentru protejarea infrastructurii considerate critice. „Mijloace tehnice speciale de contracarare a navelor și vehiculelor aeriene fără pilot, subacvatice și de suprafață, a vehiculelor terestre autonome și a altor sisteme automate fără pilot” au fost adăugate pe lista oficială de arme, muniții și echipamente speciale, arată The Moscow Times.
UPDATE După 1.648 de zile de război al Rusiei, Vladimir Putin continuă conflictul sângeros fără să dea niciun semn că ar vrea să se oprească. Însă acum Ucraina a găsit o nouă strategie de a lupta contra Rusiei. Tactica sa a fost anunțată de președintele Volodimir Zelenski. Ucraina vrea să „închidă cerul” Rusiei, un lucru care l-ar forța pe Putin să se așeze la masa negocierilor. Amenințarea președintelui Zelenski de a închide cerul rusesc nu este deșartă și deja se întâmplă. Săptămâna trecută, el a emis un avertisment extraordinar. Spațiul aerian rusesc este pe cale să devină atât de saturat de drone ucrainene încât va fi „complet nesigur” pentru aviația civilă, îndemnând companiile aeriene să suspende serviciile, potrivit iNews.
UPDATE Scopul vizitelor negociatorilor americani la Moscova și Kiev este acela de a acționa ca mediatori în negocierile pentru pace sau, cel puțin, pentru un armistițiu durabil. Există însă un detaliu important. Absolut nimeni nu crede că Putin este pregătit să pună capăt agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. „Chiar și Jared Kushner, de la care ne-am fi așteptat, probabil, să transmită un mesaj de optimism în numele lui Trump, a refuzat să dea un răspuns afirmativ când a fost întrebat direct de presa americană dacă crede că războiul s-ar putea încheia înainte de începutul iernii”, comentează Sergîi Sidorenko, redactorul șef al European Pravda, citat de Digi24.
UPDATE Președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump au discutat telefonic despre rezultatele vizitelor lui Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova și Kiev, a declarat consilierul lui Putin, Iuri Ușakov. Potrivit acestuia, Trump a insistat asupra necesității unei soluționări cât mai rapide a conflictului, considerând că încheierea acestuia ar crea premise pentru reluarea relațiilor economice dintre Rusia și Statele Unite. Donald Trump și Vladimir Putin au avut o convorbire telefonică „pozitivă și constructivă”, a transmis Kremlinul.
