După tragedia de la Măgdăcești, autoritățile caută soluții pentru ca alertele privind agresorii să nu mai fie ignorate sau să ajungă prea târziu la oamenii legii. Poliția a primit deja acces la sistemul de monitorizare electronică, iar unele proceduri de intervenție ar urma să fie schimbate. În același timp, specialiștii atrag atenția asupra unei alte probleme: lipsa personalului și expertizelor psihologice, care pot întârzia intervenția în cazuri de violență. Despre toate s-a discutat azi în cadrul audierilor publice privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a femicidului.
„Primul aspect este că, la data tragediei, în primul rând, Poliția a fost conectată la sistemul de monitorizare electronică. Astfel, Inspectoratul General al Poliției are acces la serverele de monitorizare, ceea ce înseamnă că informațiile și alertele pot fi urmărite în paralel de către Probațiune și de către Poliție”, a declarat secretarul de stat la Ministerul Justiției, Mihai Gheorghieș.
Potrivit Ministerului Justiției, noul mecanism ar urma să reducă timpul de transmitere a informațiilor și să permită o reacție mai rapidă în situații de risc. Totodată, au fost inițiate revizuirea protocoalelor și a cadrului procedural pentru cazurile de pierdere a semnalului, defectare sau deteriorare a echipamentelor, urmând să fie elaborat un nou mecanism de cooperare cu Poliția de Frontieră.
„Urmează să instituim și mecanismul în care brățara va fi ridicată la ieșire și reinstalată la intrare, deși și aici la moment avem careva discuții ca și procedură”, a menționat secretarul de stat la MAI, Alexandru Bejan.
„După planificările noastre ne propunem să fie măcar câte o echipă de intervenție operativă per sector de poliție, ceea ce la momentul de față nu există. Având pe raion patru-cinci sectoare de poliție la intervenție vin doar două echipaje”, a declarat șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Lupan.
O altă propunere prezentată astăzi vizează aplicarea unor practici europene în cazul victimelor care beneficiază de ordonanță de protecție.
„Eu aș propune ca în loc de procedură penală să fie prevăzut ca din momentul pornirii urmăririi penale victima să beneficieze de ordonanță de protecție până la finalizarea examinării cauzei. Vreau să vă zic că în Franța victima beneficiază și la etapa de executare a pedepsei atunci când este muncă neremunerată în folosul comunității, pentru că posibilitatea de a contacta, de a se vedea există”, a declarat membra CSM, Livia Mitrofan.
Problemele apar, în multe cazuri, și din cauza nerespectării procedurilor privind evaluarea psihologică a victimelor și agresorilor. Specialiștii din medicină spun că sistemul duce lipsă de personal, iar expertizele pot fi programate chiar și cu un an înainte.
„Unde-i medicul psihiatru în asemenea situații, după locul de reședință. Conform legii adaptate din 2024 el trebuie să fie sesizat și să depună cerere în judecată ca să permită examinarea psihiatrică fără consimțământ”, a menționat avocata în drepturile omului, Doina Ioana Străisteanu.
„La secția de psihiatrie din Bălți noi avem un singur angajat expert psiholog. Asta este foarte puțin pentru necesitățile care sunt la ziua de astăzi. De aceea și termenul de efectuare a expertizelor date sunt progamate pe un an înainte”, a declarat directorul Centrului de Medicină Legală, Ivan Bulgaru.
Audierile de astăzi au loc după tragedia de la Măgdăcești, unde o femeie ar fi fost împușcată mortal de soțul său, deși acesta avea interdicția de a se apropia de ea și era monitorizat electronic. În urma cazului, directorul Inspectoratului Național de Probațiune și-a dat demisia. Ulterior, Guvernul a anunțat cinci măsuri urgente pentru consolidarea protecției victimelor. Printre acestea se numără conectarea Poliției la sistemul de monitorizare electronică și modificarea regulilor privind încălcarea măsurilor de protecție.
