Salariul „în plic” aduce mai mulți bani pe moment, dar taie din siguranța zilei de mâine. Deși fenomenul se mai temperează în urma încercărilor de a legaliza economia tenebră, munca la negru continuă să lase o gaură uriașă în bugetul de stat. Din cauza ocolirii taxelor și impozitelor, bugetul țării pierde anual circa 15 miliarde de lei. Or, asta înseamnă bani pentru pensii, salarii, dar și drumuri, spitale și școli, transmite UNU TV.
Statistica oficială arată o ușoară îmbunătățire: munca la negru a scăzut în ultimii trei ani de la 23 la sub 20 de procente. Totuși, fenomenul rămâne la nivel critic în două sectoare-cheie: agricultura și construcțiile, unde activează informal circa 75.000, respectiv 39.000 de oameni. În prezent, contribuțiile sociale și medicale constituie aproape o treime din costul forței de muncă.
Pentru a veni în sprijinul angajatorilor, premierul Vasile Tofan a anunțat la TV8 o schimbare de strategie: noua reformă fiscală va reduce povara pe salarii și va muta o parte din impozite pe produsele nocive.
„Să reducem într-o anumită măsură impozitele pe muncă și să creăm stimulente, așa încât mediul de afaceri să nu mai scoată banii sub formă de dividende. Apropo, uneori se procedează astfel pentru a plăti salarii în plic, iar diferența ar urma să fie compensată din taxele pe viciile dăunătoare”, a declarat prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan.
Pe stradă, oamenii văd diferit salariul în plic. Dacă pentru unii au devenit o obișnuință dictată de angajatori, cei mai mulți spun că lipsa unui contract oficial compromite sistemul de pensii și lasă muncitorii fără protecție.
„– Sigur că am auzit, și la mine e la fel. – Ce părere aveți despre asta? – Păi, jumătate pe card, jumătate în plic... – Așa primiți mai mult? – Nu, nu mai mult. Pur și simplu, așa le e lor mai convenabil, ca să nu plătească atâția bani la Fisc. De asta pun o parte pe card, iar restul în plic.”
„Nu, nu e un fenomen normal. Cum rămâne cu taxele, cu plata pensiilor? Până la urmă, și statul trebuie să aibă venituri.”
„Mi se pare că este greșit. Din această cauză are de suferit bugetul țării, dar și angajatul însuși, pentru că, lucrând neoficial, nu beneficiază de niciun fel de drepturi sau avantaje și nu este protejat în niciun fel. Nu este normal.”
„– Cum primiți salariul? – Absolut totul oficial! Și la fostul loc de muncă primeam la fel, și la cel de acum. – Cred că oricine își dorește un salariu legal... E pentru viitorul nostru, pentru bătrânețe.”
„De exemplu, să mai scadă dobânzile la credite pentru firmele mici, să verifice salariul minim... Și nu să vină inspectorul, să-și ia și el plicul, iar apoi să plece zâmbind.”
În paralel, controalele aduc primele rezultate. Ministerul Muncii și-a atins deja obiectivul pentru întreg anul în curs: pe parcursul a doar 8 luni au fost identificați puțin peste 10.000 de angajați neoficiali, iar mai bine de 7.000 dintre aceștia au fost deja legalizați.
