Scandalul „salariilor nesimțite” la stat a pus pe jar în ultimele luni opinia publică. Statul cu cea mai mare rată a sărăciei din Europa are mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat cu venituri anuale de peste un milion de lei. I-am identificat pe cei mai bine plătiți directori la stat și am aflat unde se ascunde milionul din lefurile lor. În mod surprinzător, salariul lor de funcție este unul modest, milionul se adună însă din prime, bonusuri, sporuri, acordate la discreția Consiliului de Administrare și a conducerii Agenției Proprietății Publice. Unele prime sunt de-a dreptul surprinzătoare. Unii directori de la stat au ridicat ani la rând zeci de mii de lei de Ziua Independenței, Paști, Crăciun și de zilele lor profesionale.
Aeroportul Internațional Chișinău a fost recuperat de la Ilan Șor cu trei ani în urmă și readus în gestiunea statului, după mai multe procese de judecată. În scurt timp, acesta a ajuns cea mai profitabilă afacere a statului, iar directorul aeroportului - cel mai bine plătit manager de la stat. În 2025, Aeroportul Internațional Chișinău a declarat profit curat de 700 de milioane de lei, iar directorul Sergiu Spoială - venituri de la muncă de peste 1,4 milioane de lei. Salariul de funcție reprezintă însă doar o treime din această sumă. Aproape un milion de lei încasați de Spoială anul trecut de la Aeroportul Internațional Chișinău reprezintă sporuri și prime. Toate prevăzute de contractul său individual de muncă, semnat cu ex-directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari.
„Vreau să vă spun că salariul unui administrator al unei întreprinderi de stat, indiferent care ar fi denumirea acestei întreprinderi, este reglementat de o hotărâre de Guvern nr.743 din 2002 și anexele acestei hotărâri de Guvern. Dat fiind faptul că o anexă a hotărârii de Guvern a suferit modificări în anul 2025, din luna martie 2025 până în prezent, cuantumul salariului meu reprezintă 41958 lei lunar brut. Salariul net este de 33599 lei”, a preciziat Sergiu Spoială.
Încă un salariu drept spor pentru complexitatea muncii
La acest salariu, modest pentru un conducător de aeroport, s-au adăugat însă sporuri lunare pentru complexitatea și intensitatea muncii. Inițial, APP i-a stabilit lui Spoială un spor de 50% din salariu. Treptat, acesta a crescut până la 100% din salariu. Din 2024 și până în prezent, pentru intensitatea muncii i-a fost calculat lui Spoială un spor de peste 900 de mii de lei.
Sergiu Spoială susține că a negociat cu APP majorarea sporului, deoarece în aeroport au apărut activități noi și a crescut mult volumul de muncă.
„Este activitatea comercială, vorbim de magazinele „duty free”. Eu o să folosesc o denumire pe înțelesul tuturor, dar de fapt este o activitate de „travel retail”, fiindcă nu este un regim „duty free”. Altă activitate comercială nouă pe care o desfășoară întreprinderea noastră este activitatea de alimentație publică. Cea mai nouă activitate pe care o desfășurăm este alimentarea aeronavelor cu combustibil reactiv „Jet A1”, a enumerat Sergiu Spoială.
Directorul aeroportului a ținut să precizeze că mărimea sporului pentru complexitatea muncii nu se decide la ședințele Consiliului de Administrație al întreprinderii, dar se include direct în contractul de muncă al administratorului companiei semnat cu APP.
Pe lângă sporuri lunare, Sergiu Spoială a beneficiat în 2025 și de patru prime trimestriale pentru performanță în activitate. Valoarea acestor prime este plafonată de lege la cel mult un salariu de funcție. Cei care propun achitarea primelor sunt membrii Consiliului de Administrare al companiei de stat. Prin decizia lor, anul trecut, directorul Aeroportului a mai primit încă 168 de mii de lei.
Iată cum explicat Spoială modalitatea de acordare a acestor prime în fiecare trimestru al anului.
„Consiliul ia decizia de premiere a administratorului sau nu. Urmare a deciziei, în cazul în care este una pozitivă, procesul-verbal al ședinței Consiliului se transmite fondatorului. Totodată, obligatoriu se transmit fondatorului și posibilitățile întreprinderii, aici mă refer la toate economiile și la bugetarea salarială care a fost făcută pentru toată întreprinderea. În cazul în care întreprinderea își permite achitarea acestor prime, deja fondatorul aprobă achitarea printr-o scrisoare aparte. Iată numai după toată această procedură, administratorul poate beneficia de aceste prime. Vreau să fac o claritate. Nu este suficientă doar decizia Consiliului de Administrare. Ea poate să fie aprobată de către fondator, dar poate să nu fie. La mine a existat un caz în care fondatorul a refuzat parțial achitarea”.
Creșterea numărului de pasageri – spor de performanță pentru director
Printre indicatorii de performanță în baza cărora Sergiu Spoială a primit cele 4 prime se numără creșterea venitului din vânzări, majorarea numărului de zboruri, dar și creșterea numărului de pasageri ai aeroportului. Anul trecut, pe Aeroportul Internațional Chișinău аu fost ореrаtе zboruri spre 72 de destinații, de aproape două ori mai mult decât în perioada lui Șor. Totodată, fluxul de pasageri s-a dublat - de la 2,8 milioane în 2023, la 6 milioane anul trecut. Numărul pasagerilor a crescut mult și din cauza războiului din Ucraina.
„Pentru nimeni nu este secret și ne pare rău la toți rău că alături de hotare există un război. Dar, totodată, să nu uităm de câți ani este acest războiu. Respectiv, creșterea numărului de pasageri este generată nu doar de acest război. Vreau să vă spun că, în fiecare an, numărul companiilor aeriene care operează pe aeroportul nostru este în creștere și asta se datorează exclusiv muncii echipei care astăzi desfășoară activitatea la aeroport. Eu am onoarea să conduc această echipă și vreau să vă spun că creșterea numărului de pasageri în primul rând este generată de atractivitatea companiilor aeriene. Apropo, nimeni nu duce cont de companiile aeriene existente care își măresc frecvențele de zbor pe alte destinații. Asta la fel este un succes foarte mare și din aceste considerente se generează acest trafic de pasageri. Asta se datorează exclusiv muncii echipei aeroportuare”, argumentează Sergiu Spoială.
Primă anuală de 5 salarii din profitul aeroportului
Pe lângă sporuri lunare și cele patru prime trimestriale, Sergiu Spoială a încasat anul trecut și o primă anuală în valoare de 5 salarii nete, circa 170 de mii de lei. Această recompensă se acordă pentru rezultate financiare bune ale întreprinderii. Spoială a primit o primă similară și în 2024.
Repartizarea profitului companiei se reflectă nu doar asupra administratorului. Fiecare angajat al întreprinderii, în dependență de perioada în care a muncit în anul precedent pentru care se repartizează profitul, beneficiază de o primă care nu poate depăși un salariu de funcție.
Cei care lucrează în întreprinderile de stat se pot bucura și de premii unice oferite cu ocazia diferitor sărbători. De exemplu, directorul Aeroportului Internațional Chișinău a primit câte un salariu de funcție cu ocazia sărbătorilor de iarnă și sărbătorilor pascale. Iar în 2024 a ridicat și o primă pentru Ziua Profesională a Aviației Civile în R. Moldova.
Compensație de 6 salarii la demisie
Sergiu Spoială are mandat să administreze aeroportul timp de 5 ani, până în septembrie 2030. În cazul în care APP va decide să rezilieze unilateral contractul de muncă înainte de termen, Spoială va putea primi și o compensație de concediere. Legea spune că în astfel de situații, administratorii companiilor de stat pot încasa compensații în mărime de la 3 la 6 salarii medii lunare.
Inițial, într-un răspuns oferit la începutul anului curent la solicitarea Cutiei Negre, am fost informați că directorul aeroportului nu are în contractul său de muncă o clauză care să prevadă o astfel de compensație. Astăzi, Spoială recunoaște că există totuși acest punct în contractul său, iar compensația prevăzută la demisie este maximă – 6 salarii.
Sergiu Spoială: - Eu îmi cer scuze față de angajator, poate că sunt date cu caracter personal și n-am primit acordul să le divulg, dar recunosc că în contractul meu de muncă este menționată asemenea clauză. Respectiv, în cazul în care angajatorul decide să înceteze raporturile de muncă cu mine, eu pot să beneficiez de acordarea a șase salarii medii.
Reporter TV8: - Înseamnă că în răspunsul precedent ne-ați mințit. Ați scris că nu aveți așa o prevedere în contract.
Sergiu Spoială: - Haideți să vedem data răspunsului.
Reporter TV8: - Răspunsul e din ianuarie 2026.
Sergiu Spoială: - La data scrierii acestui răspuns, această clauză nu a existat, precum și sporul salarial a fost altul. Ulterior negocierii mele cu fondatorul, ultima redacție a contractului individual de muncă prevede această clauză, inclusiv și sporul salarial a fost mărit.
Actele consultate de Cutia Neagră arată totuși că o compensație de 6 salarii la demisie a fost prevăzută în contractul de muncă pe care Spoială l-a semnat cu APP pe 26 august 2025, atunci când a fost numit director al aeroportului.
Din profitul de 700 de milioane de lei al Aeroportului Internațional Chișinău înregistrat anul trecut, doar 100 de milioane au fost vărsate în bugetul public. Aproape dublu, aeroportul a cheltuit pentru remunerarea celor peste o mie de angajați pe care îi are.
1,2 milioane de lei pentru directorul Energocom
Energocom continuă topul celor mai profitabile companii ale statului, ai căror angajați primesc salarii de lux. Un raport al Guvernului, dezvăluie că 25 de angajați ai Energocom încasează lunar peste 50 de mii de lei. Opt dintre ei, potrivit ultimelor declarații pe venit, depuse la ANI, au primit anul trecut de la Energocom câte un milion de lei. Numărul angajaților Energocom a crescut de 4 ori în ultimii ani. Dacă în 2024, compania avea 42 de angajați, în anul curent are peste 200 de salariați.
Energocom este condus din decembrie 2024 de Eugeniu Buzatu. Mai întâi a asigurat interimatul funcției, iar în august curent a fost numit director, fiind declarat câștigător al concursului organizat de APP. Pentru anul trecut, Buzatu a declarat venituri de 1,2 milioane de lei de la Energocom. Cea mai mare parte din sumă o reprezintă tot sporurile și primele.
Salariul de funcție al directorului Energocom, stabilit în contract este de 47 de mii de lei pe lună. La acesta se adaugă un spor pentru complexitatea muncii. Dacă inițial a fost de 50 la sută din salariu, astăzi este de 90%. Buzatu recunoaște că a cerut această majorare, iar APP a acceptat-o.
„Am negociat din considerentul riscurilor care sunt, din considerentul anvergurii de muncă care este aici la Energocom. După cum bine cunoașteți, noi acoperim și partea de gaze naturale și energie electrică. Practic, toate gazele naturale din Republica Moldova care intră, o proporție de 96% sunt gestionate într-o formă sau alta de Energocom. Este un volum de lucru care implică anumite riscuri. Este un volum de lucru imens. Este un volum de lucru care implică semnarea contractelor și achizițiilor de produse energetice de zeci, sute de milioane de euro pe an. Cifra de afaceri a Energocom-ului anul ăsta, 2026, a ajuns la aproximativ 20 de miliarde de lei. Deci, anvergura respectivă este corelată și cu o remunerație corespunzătoare”, declară Buzatu.
Ca și în cazul aeroportului, directorul Energocom a încasat și prime trimestriale în baza unor criterii de performanță stabilite în contractul de muncă. Anul trecut, trei prime au fost în mărime de un salariu de funcție, iar una în proporție de 75% din salariu. Pentru profitul înregistrat de Energocom, Eugeniu Buzatu a mai primit și o recompensă anuală în mărime de 3 salarii. Buzatu precizează că, prin decizia Consiliului de Administrație al întreprinderii, s-a cerut acordarea primei în mărime de 5 salarii, însă APP a decis să-i fie acordate doar 3 salarii.
Și la Energocom sărbătorile naționale și profesionale sunt așteptate de angajați. Primesc de fiecare dată prime.
„Premiile unice în cadrul Energocom-ului, conform contractului colectiv de muncă sunt: premiu de Paști, premiu de Ziua Orașului, premiu de Ziua Independenței, premiu de Ziua Energeticianului, la data de 22 decembrie, și un premiu pentru Sărbătoriile de Iarnă. Eu nu beneficiez de toate 5 premii. Conducătorul întreprinderii, conform hătărârii de Guvern nr. 743, poate beneficia maxim de 3 salarii pe an sub formă de premii unice. Toate primele în cadrul Energocom-ului sunt achitate din fondul de rulment, așa să zicem, din economiile Energocom-ului. Apropo, toate primele unice de care noi vorbim acum nu sunt mai mari de 50% din salariile de fond”, a detaliat Buzatu.
8 angajați Energocom, plătiți cu 1 milion de lei anul trecut
Pe lângă director, la Energocom mai sunt angajați remunerați cu peste un milion de lei pe an. De exemplu, șeful Direcției tranzacționare gaze naturale, managerul de risc al companiei, șeful Departamentului strategie și dezvoltare, șeful Direcției servicii corporative, administratorul „Energocom Traiding”, dar și doi șefi din departamente juridice.
Iată cum a argumentat directorul Energocom salariile mari ale juriștilor:
„Ei sunt cei care evaluează acele contracte de sute de mii de euro. E vorba de riscul meseriei pe care îl au, litigiile care potențial urmează să le avem, contractele cadrului european, care sunt foarte sofisticate. Deci, nu este un lucru chiar atât de banal și simplu. Cu tot respectul față de alte categorii de juriști care fac un lucru, hai să zicem așa, mai simplist și au relație doar cu cadrul legal din R. Moldova, aici, în cadrul Departamentului juridic sunt multe elemente de extraneitate. Noi nu avem contracte cu persoane sau cu companii terțe care să ne reprezinte interesele într-un potențial litigiu. Noi facem tot absolut pe interiorul întreprinderii”.
Pe site-ul Energocom-ului, la categoria „organe de conducere” sunt indicate două nume - cel al directorului și cel al Ludmilei Budeanu, contabila-șefă a întreprinderii. Aceasta a fost numită în funcție în februarie 2022 și se numără printre angajații cu cele mai mari salarii. Pentru anul trecut, contabila a declarat la ANI venituri de peste 900 de mii de lei de la Energocom, iar soțul său a încasat peste 600 de mii de lei de la Moldtelecom.
Eugeniu Buzatu susține că este o remunerare pe măsură pentru contabila șefă a Energocom-ului, având în vedere tranzacțiile de sute de milioane pe care le are compania.
„Nu trebuie să vedem lucrurile doar pe o singură cărare. E un domeniu, și în special domeniul contabil, foarte și foarte ramificat și diversificat. Nu mai vorbesc acum de contracte sau exerciții financiare specifice, ori comercializarea gazelor și energiei electrice este o chestiune foarte specifică.. Nu-i banală că ai vândut un pix și ai trecut în contabilitate. Cifra de afacere a Energocom-ului este la 20 de miliarde de lei, deci un miliard de euro. Este o remunerație conform cifrei de afacere și, zic eu, riscul meseriei și complexității muncii”, a argumentat directorul Energocom salariul șefei de la contabilitate.
6 bănuți din tariful la gaz reprezintă salariile angajaților Energocom
Deși remunerarea angajaților Energocom pare mare la prima vedere, Eugeniu Buzatu susține că ANRE nu include în tariful final, calculat pentru consumatori, toate salariile cu sporuri și premii achitate de companie.
„În tariful reglementat nu este acceptat niciun stimulent. Absolut niciunul. Este acceptat doar salariul de funcție și nu la toți colegii. ANRE are o pondere. La noi, ponderea din venituri este 53% energia electrică și 47% sunt gazele naturale. Acum, trecem la contabilitate. Salariul care este acceptat în tarif pentru gaze naturale este format din acele 47%. Dacă, să presupunem, un salariu de funcție ar fi 40 de mii de lei, 47% ar fi aproximativ 19 mii de lei. Doar astea sunt acceptate. Conform contractului colectiv de muncă, este acceptată și vechimea în muncă. Deci, dacă să luăm ca pondere includerea în tariful reglementat la gaze naturale, salariul Energocom-ului este de 6 bani. Din toată activitatea Energocom-ului, din rulajul de 20 de miliarde de lei, ponderea salariilor, toată remunerația Enercocom-ului este de 0,29%, adică mai puțin de jumătate de procent pe an”, a calculat Buzatu.
Energocom a încheiat anul 2025 cu un profit de peste 430 de milioane de lei, mult sub profitul înregistrat de aeroport. Pe de altă parte, Energocom a virat la stat dividende în sumă de 198 de milioane de lei, aproape de două ori mai mult decât aeroportul. Ambele companii sunt monopoliste.
Cum se formează salariul directorului Moldtelecom?
Un alt manager de la stat, remunerat anul trecut cu peste un milion de lei, este Viorel Motorniuc, directorul Moldtelecom. Motorniuc a fost atras la șefia companiei de stat de telecomunicații cu un salariu de funcție de 36 de mii de lei. În mai 2025, salariul i-a fost majorat până la 45 de mii de lei. Leafa lui Motorniuc este însă dublată de sporuri și prime. Cel mai mare premiu l-a primit în 2024, de Ziua Independenței - peste 72 de mii de lei.
Pentru 2025, Viorel Motorniuc a declarat venituri de peste 1,1 milioane lei de la Moldtelecom.
„Este salariul brut de 45 de mii, un spor de 55% pentru intensitate și un spor de calificare de 20%. Acesta e tot salariul meu. Mai am 4 premii trimestriale, dacă îndeplinesc KPI-urile companiei. Ele nu pot fi mai mari decât un salariu de funcție. Sunt 3 indicatori de bază în contractul meu, profitul net și volumul de vânzări în bază cărora Consiliul de Administrație ia decizia să-mi dea sau nu bonusul respectiv. În baza contractului de muncă, noi venim cu o solicitare către consiliu și el deja aprobă sau respinge, în dependență de considerentele pe care le are. Au fost două premii care mi-au fost respinse. Unul s-a respins pentru neprezentarea la timp a actelor și, respectiv nu au avut temei legal să mi-l acorde și altul a fost pentru o sărbătoare în 2024, dacă nu greșesc”, a precizat Viorel Motorniuc.
Moldtelecom este cea mai mare companie din domeniul telecomunicațiilor din R. Moldova și se regăsește în „TOP 5” cele mai profitabile întreprinderi de stat. Anul trecut, a înregistrat un profit net de peste 137 de milioane de lei. Deși cifra este în scădere față de anul 2024, Moldtelecom a virat la bugetul de stat aproape 80 de milioane de lei. Cu un an mai devreme, dividendele achitate statului au fost de 44 de milioane.
Premiu de 72 de mii de lei de Ziua Independenței
Rezultatele financiare bune ale Moldtelecom i-au permis Consiliului de Administrație al întreprinderii să-i plătească directorului recompense anuale din profitul companiei. Pentru ultimii doi ani, Motorniuc a încasat din aceste prime peste 348 de mii de lei.
Viorel Motorniuc: „Legea spune că eu pot primi până la 1% din profitul net. Însă dat fiind faptul că profitul Moldtelecom a fost mult peste acel 1%, eu am primit 0,12% din profitul net al companiei pentru perioada anului 2025. Pentru anul precedent, adunarea generală a acționarilor a decis să-mi acorde o primă unică de 166 de mii de lei brut”.
Și la Moldtelecom, angajații primesc prime unice de sărbători. Directorul a primit câte un salariu de funcție, de Crăciun, de Paști și de Ziua profesională a Telecomunicațiilor. În 2025, Motorniuc a primit un bonus de 45 de mii de lei și de Ziua Independenței. Iar în august 2024, tot cu ocazia Zilei Independenței, i-a fost acordat un premiu de 72 800 lei, mărimea a două salarii pe care le avea atunci.
Potrivit rapoartelor financiare publicate de Moldtelecom, compania cheltuie anual peste 300 de milioane de lei pentru salarii. În fiecare an, se fac reduceri de cadre, dar crește salariul mediu pe companie. Dacă în 2021 la Moldtelecom munceau 2745 de persoane, în 2026, numărul angajaților a coborât sub 2100.
„În 2023, salariul mediu pe companie a fost 15600 lei, vorbesc despre un salariu brut. Anul ăsta, la momentul în care discutăm cu dvs, salariul este în jur de 20 de mii. De la 1 octombrie salariul mediu pe companie va ajunge la 21 de mii. Noi planificăm o creștere salarială la 1 octombrie care a fost aprobată de Consiliu și de ea vor beneficia absolut toți angajații. Ca să ne putem permite o creștere salarială pe lângă optimizările pe care le-am făcut, noi am îmbunătățit tot ce înseamnă aspectele de achizitie, în așa fel ca noi să achiziționăm toate echipamentele la un preț competitiv. Asta a adus niște economii la întreprindere. Pe lângă asta, am crescut și vânzările. Avem o primă jumătate a anului 2026 bună, un pic peste cele planificate.
La Moldtelecom sunt și alți angajați, în afară de director, care primesc salarii de câteva zeci de mii de lei pe lună, în mare parte specialiști în domeniul telecomunicațiilor. Salariile mari pentru aceștia sunt justificate prin concurența mare pe care o duce compania de stat cu firmele private de telecomunicații.
Viorel Motorniuc: „Toți vorbesc despre Moldtelecom ca despre un element cheie al infrastructurii cibernetice din țară și așa și este, dar acest element cheie trebuie susținut cu specialiști foarte buni. Respectiv, acești specialiști buni trebuiesc remunerați. Bun, directorul general e o discuție separată, asta e o chestie așa, mai politică, dar specialiștii buni trebuie plătiți și trebuie plătiți foarte bine, pentru că nu-i găsești cu una cu două și nu-i crești cu una cu două. Dat fiind faptul că noi suntem în telecomunicații, unde competiția este foarte acerbă, unde specialiști sunt foarte puțini, marea mea frică este că, dacă vom menține salariile foarte joase, eu voi pierde acești specialiști foarte buni”.
Interimat de 3 ani, contrar normelor legale
Viorel Motorniuc are un contract de muncă semnat cu APP pentru o perioadă nedeterminată, până va fi ales un director la Moldtelecom în bază de concurs. Deține interimatul funcției de aproape 3 ani, fiind astfel încălcate prevederile legale.
La început de vară, APP a inițiat un concurs pentru ocuparea funcției de director al Moldtelecom. În competiție au fost doi candidați: Viorel Motorniuc și Andrei Preașcă, fost director la „Orange Moldova”. După scandalul legat de întreprinderea de stat Moldatsa, Guvernul a decis să pună concursul pe pauză.
„Solicit suspendarea concursului la Moldtelecom până la clarificarea tuturor aspectelor apărute în spațiul public. Începând de astăzi, demarăm reorganizarea APP- ului și trecerea acestei agenții în coordonarea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării. Fiecare leu trebuie să fie justificat în fața cetățenilor. Dacă există persoane care știu că nu mai pot răspunde acestor standarde sau nu-și pot justifica remunerația, le recomand să ia în considerare depunerea demisiei de onoare sau într-o altă modalitate”, a cerut ex-premierul Alexandru Munteanu.
Directorul interimar al Moldtelecom Viorel Motorniuc nu era hotărât dacă va rămâne să candideze pentru șefia întreprinderii, când l-am întrebat despre asta cu două săptămâni în urmă.
V. Motorniuc: - Dacă fondatorul va decide să organizeze un nou concurs este o situație, iar dacă va decide să numească un nou interimat este altă situație. Este dreptul expres stipulat de lege al fondatorului. Eu aici nu pot interveni sub nicio formă.
Reporter TV8: – Dvs ați rămas pe poziții? Ați vrea în cazul în care se reia concursul să candidați, să participați sau deja v-ați răzgândit?
V. Motorniuc: – În context la toate chestiile astea care au fost, cu toate scandalurile astea, mă pune pe gânduri, sincer vă spun, dar nu am o decizie finală. Îmi fac job-ul în fiecare zi așa cum trebuie. Îmi duc responsabilitățile așa cum ar trebui să fie pentru beneficiul companiei, iar când va veni timpul să iau o decizie, voi lua o decizie așa cum voi considera la moment.
Pe 3 septembrie, Agenția Proprietății Publice a anunțat că Viorel Motorniuc și celălalt candidat pentru șefia Moldtelecom și-au retras dosarele și astfel concursul a fost anulat.
Hidrocentrala Costești: O treime dintre angajați au salarii mai mari de 50 mii lei
Întreprinderile despre care am vorbit până acum sunt practic cele mai mari din R. Moldova și arhicunoscute. La 200 de km de Chișinău, pe malul Prutului, la Costești, statul mai are o companiei ai cărei angajați și director se bucură de lefuri generoase, formate tot din sporuri, bonusuri și premii peste premii. La Hidrocentrala din Costești, o treime dintre cei 27 de angajați încasează lunar peste 50 de mii de lei. Directorul general, detașat acolo de SIS într-o misiune specială, a rămas în funcție de bine de 6 ani. Din 2025, întreprinderea și-a luat și un director financiar, judecat penal într-un dosar ce vizează delapidarea unei alte companii de stat.
Întreprinderea de Stat Nodul Hidroenergetic Costești se află la 200 de kilometri de Chișinău, la hotar cu România. Aceasta produce energie din apele râului Prut și asigură aproximativ 2% din consumul de energie al R. Moldova. Compania a fost inclusă de APP în lista celor mai profitabile întreprinderi de stat din 2025. A obținut 49 de milioane de lei profit, dintre care 6 milioane le-a plătit dividende la bugetul de stat.
Un raport al Guvernului despre cele mai mari salarii de la întreprinderile de stat, realizat la solicitarea premierului Vasile Tofan, a arătat că 2 angajați ai Hidrocentralei din Costești primesc lunar peste 80 de mii de lei net, adică bani care le rămân după achitarea tuturor taxelor și contribuțiilor sociale. Iar alți 7 angajați, primesc peste 50 de mii de lei pe lună. În total, compania are 27 de angajați.
Nodul Hidroenergetic Costești este condus, din iulie 2020, de Igor Cibotaru, numit mai întâi administrator interimar, iar din martie 2021, desemnat director în urma organizării unui concurs. Pe atunci, Agenția Proprietății Publice era condusă de fostul avocat al lui Igor Dodon, Ghenadie Țepordei, numit la șefia instituției de Guvernul lui Ion Chicu.
Potrivit documentelor consultate de Cutia Neagră, Cibotaru a fost angajat pentru un salariu de 27 de mii de lei, majorat treptat până la 35 de mii de lei. Totuși declarația de avere arată venituri mult mai mari. Anul trecut, Igor Cibotaru a încasat de la hidrocentrală peste 865 de mii de lei. Suma s-a umflat din sporuri și prime.
„Eu vi le enumăr pe degete că ele nu sunt așa de multe: premiu trimestrial, astea sunt 4 pe an, un premiu de ziua profesionistă, în caz că-l aprobă Consiliul de Administrație și fondatorul, asta avem deja 5 premii și premiul cel mare din profitul net. Dacă sincer să vă spun, dacă să luăm după buchia legii din profitul net, nouă tabelul nu ne-ar ajunge. Oricum fondatorul are cuvântul lui de spus și el de obicei mai diminuează premiile, dar e ok”, a declarat Cibotaru.
Cele 4 prime de trimestru pe care le-a încasat Cibotaru anul trecut au fost fiecare în mărime de câte un salariu de funcție și au însumat 126 de mii de lei. Din profitul înregistrat de întreprindere, a primit o recompensă de 95 de mii de lei. De asemenea, au fost câteva prime unice de sărbători.
I. Cibotaru: - În luna iunie, 28 iunie, este data când întreprinderea a fost dată în exploatare în 1977. Pentru noi asta e o dată sfântă.
Reporter TV8: - În fiecare an la data asta primiți premiu?
I.Cibotaru: – Angajații, da! Cuantumul nu presupune 100% din salariul de funcție în niciun caz. Anul viitor, apropo, întreprinderea împlinește frumoasa vârstă de 50 de ani și ne mai gândim. De obicei, angajaților li se acordă premii în mărime de 25% sau 30% din salariul de funcție.
Spor lunar de 30% la salariu pentru muncă în zonă de risc
Aproape 36 de mii de lei la salariul lui Cibotaru s-au adunat din sporul de 10% aplicat pentru vechimea în muncă. Începând cu luna aprilie curent, acest spor i-a fost majorat lui Cibotaru până la 15%. Un alt venit lunar, destul de mare, este indicat în acte drept „spor compensator” de 30% din salariul de funcție. Igor Cibotaru ne-a explicat ce reprezintă acest spor.
„Activitatea în zone cu posibile calamități naturale se aplică sporul acesta de 30%. Ca să înțelegeți despre ce este vorba, vă aduceți aminte de inundațiile din 2008 și inundațiile din 2010. Râul Prut este un râu foarte capricios. Când au fost inundațiile date, eu atunci activam în altă parte, eu am fost prezent aici și în 2008 și în 2010, cât pe Prut, atât și pe Nistru, barajul dat se clătina. Chestiile astea sunt prescrise în hotărâre de Guvern”.
În noiembrie 2025, APP a semnat un acord adițional la contractul de muncă al directorului Hidrocentralei Costești, prin care i-a permis să încaseze încă un spor de 25% pentru intensitatea muncii.
„Eu mi-am asumat niște responsabilități care, nu că vreau să mă laud, dar nimeni nu și le-a asumat până la mine. Vorbim despre diversificarea surselor de generare a energiei electrice. Chestia asta noi am început-o de la zero, fiindcă la noi în țară precedent nu a fost de a implementa un așa proiect. Proiectul ăsta pentru mine ca administrator presupune o mobilizare la maximum, inclusiv să identific specialiști care sunt prea puțini în Moldova. A presupus chiar și antrenarea colegilor de peste Prut. Niște coordonări le-am efectuat chiar și cu Hidroelectrica, fapt care mi-a luat foarte mult timp, foarte mulți nervi. Toate responsabilitățile pe care mi le-am asumat, fondatorul le-a inclus în lista indicatorilor mei de performanță”.
Proiectul la care se referă Cibotaru prevede construcția unui parc eolian și a unui parc fotovoltaic plutitor pe râul Prut și instalarea unor baterii pentru stocarea energiei regenerabile. Proiectul ar putea dubla capacitatea de generare a energiei la Hidrocentrala Costești. În iulie anul trecut, proiectul i-a fost prezentat ministrului Energiei Dorin Junghietu, care a fost în vizită la Costești.
Contabila și inginerul șef al hidrocentralei, plătiți mai bine decât directorul
Salarii de peste 50 de mii de lei încasează alți 7 angajați ai întreprinderii Nodul Hidroenergetic Costești. Majoritatea sunt specialiști în domeniul energetic: ingineri și dispeceri ai centralei electrice, dar și angajata din secția cadre și securitatea muncii.
Totuși cel mai mare salariu la hidrocentrală nu îl ridică directorul. Peste 80 de mii de lei pe lună încasează inginerul șef și contabila.
Igor Cibotaru: - „Da, într-adevăr noi suntem un colectiv mic, 26 de angajați, însă volumul de lucru este foarte mare. Pe lângă faptul că contabilitatea gestionează fluxurile financiare, la fel contabilitatea e responsabilă și de raportare. Raportarea se face către instituțiile statului unde noi suntem obligați să raportăm tot. Orice greșeală, orice virgulă pusă nelalocul ei are urmări catastrofale, aș zice eu, inclusiv financiare. Pot să fie amenzi, penalități.
Reporter TV8: – Dar asta face orice contabil în orice întreprindere și la privat, și la stat. Este responsabil de cifrele pe care le indică în rapoarte.
Igor Cibotaru: – Eu sunt de acord cu dvs, însă volumul de lucru pe care la noi îl face contabila este mult prea mare. La fel, dumneaei îi este calculată vechimea în muncă. Contabilul de la întreprindere lucrează de mai mult timp decât mine de când am fost numit administrator din 2021.
De asemenea, la întreprindere mai mulți angajați primesc sporuri de 50% la salarii pentru că ar efectua muncă ce nu intră în obligațiile lor de serviciu sau lucrează peste normă. Printre ei, persoana care întreține pagina web a întreprinderii. Analizând site-ul companiei, am remarcat că informațiile plasate nu sunt foarte actualizate.
Igor Cibotaru: - Toate aceste sporuri sunt stabilite în funcție de volumul de lucru efectuat în afara orelor de serviciu, de exemplu, pagina web. Specialist IT la întreprindere nu este. Eu aș fi vrut să-l am, dar de unde să-l iau?
Reporter TV8: – Și cine completează funcția asta?
Igor Cibotaru: – Un inginer care și-a asumat din cunoștințele pe care le deține să gestioneze pagina web a întreprinderii, cu completări de informații și raportări. Noi am luat decizia anul acesta să reînnoim totalmente pagina web. Totodată, fiecare inginer trebuie să aibă o adresă de email care să fie alipită de site, cu terminația „nhe.md”. Asta necesită un pic de timp, un pic de efort. Atâta timp cât noi finalizăm toate chestiile astea, inginerul nostru se ocupă de întreținerea curentă a paginii la necesitate, când se primește, când nu se primește. Se mai întâmplă unele scăpări.
Reporter TV8: – Din câte am observat, pagina web a întreprinderii e puțin actualizată. Am încercat să găsesc mai multe informații pe site și nu sunt plasate.
Igor Cibotaru: – Fiindcă este, deocamdată, o beta versiune a site-ului.
Și femeia de serviciu a întreprinderii primește un spor de 50% la salariu.
Igor Cibotaru: - Ați văzut blocul nostru de producere? El nu are un singur etaj. Mai sunt 4 etaje sub apă unde doamna menține curățenia. Ați văzut că în bloc e curat. O singură doamnă avem. Afară este angajat care se ocupă de trotuare, de borduri, de frunze. Fizic, eu nu-mi închipui, cu 5 mii de metri pătrați și blocul administrativ cum să faci curat?
Reportr TV8: - S-a facut din start un contract de muncă cu femeia de serviciu. De ce nu poate fi stabilit un salariu mai mare în contract pentru volumul ăsta de muncă pe care-l face, decât să addăugați ulterior tot felul de sporuri și premii?
Igor Cibotaru: – Toți angajații în afară de mine lucrează în baza unui contract colectiv. Eu nu pot să fac contract aparte cu angajații.
Cheltuielile pentru prime s-au triplat la Hidrocentrala Costești
Nodul Hidroenergetic Costești achită toate primele angajaților și oferă ajutoare materiale la concedii dintr-un „Fond de Consum” creat la companie. În ultimii ani, acesta a crescut ca pe drojdii. Dacă în 2023 din acest fond s-a cheltuit mai puțin de jumătate de milion de lei pentru prime, în următorii 2 ani suma s-a triplat, iar în anul curent deja s-au cheltuit aproape două milioane de lei pentru primele angajaților.
„Acest fond este stabilit în funcție de profit. Cu cât profitul întreprinderii este mai mare, cu atât defalcările în acest fond pot fi mărite. Premiile sunt strict legate de salarii. Salariul se mărește anual din cauza că se mărește cuantumul salariului minim pe economie prin hotărâre de Guvern, respectiv, cresc și primele”, a explicat Cibotaru.
Director financiar cu dosar penal
Din aprilie anul trecut, Hidrocentrala Costești are și un director financiar. Pentru ocuparea acestei funcții noi a fost organizat un concurs, anunțat doar pe pagina web a întreprinderii. Câștigător a fost desemnat Serghei Mardari, fost angajat al Ministerului Economiei și Agenției Proprietății Publice. Acesta a participat la concurs în timp ce era judecat penal într-un dosar ce vizează delapidarea întreprinderii de stat „Giuvaier”. În prezent, dosarul se află pe rolul Curții de Apel Chișinău, după ce prima instanță l-a achitat pe Mardari și pe ceilalți învinuiți în dosar.
Mardari susține că avea tot dreptul să participe la concursul anunțat de Hidrocentrala Costești, pentru că nu există o sentință definitivă în dosarul în care este învinuit.
Serghei Mardari: „În condițiile concursului se cerea declarația pe propria răspundere că nu sunt careva restricții de a ocupa anumite funcții. Dosarul a fost deschis în 2016. Știți toți cum au fost perioadele respective. Începând cu 2016, eu nu am avut nicio interdicție de a ocupa funcții. Mai mult ca atât, în toată perioada în care au fost desfășurate procedurile de urmărire penală, eu am activat fiind funcționar public, chiar având acces la secret de stat. Pe mine m-au atras în dosarul respectiv prin complicitate, dar bănuielile organului de urmărire penală nu s-au confirmat, fiind achitat. În viziunea mea s-au intersectat interesele la mai multe, hai să zicem, nu grupări criminale, pentru că nu pot să dau așa calificative, dar la mai multe persoane influente și în situația asta am nimerit și eu în reglările de conturi sau în lupta pentru obiectul respectiv”.
Concurs aranjat pentru Mardari?
La solicitarea Cutiei Negre, Nodul Hidroenergetic Costești a precizat că la concursul pentru funcția de director financiar, anunțat doar pe pagina web a întreprinderii, a mai participat un candidat - Ion Cojocari, fără a oferi detalii despre cum s-a desfășurat concursul.
Serghei Mardari: - În ultimii 5-6 ani, eu am participat la mai multe concursuri. Fiind angajat la Agenția Regională de Dezvoltare Centru, eu am aflat prin mai mulți colegi, prin prieteni, că se organizează un concurs la hidrocentrală. Am făcut cunoștință cu anunțul de participare de pe pagina web a întreprinderii, care sunt condițiile, care sunt documentele necesare pentru a participa, am completat dosarul și l-am expediat. A urmat faza de evaluare, adică am urmat toți pașii stabiliți la concurs. Era încă un participant, după cum am înțeles eu, dar noi nu ne-am intersectat, pentru că eram în orare diferite.
Reporter TV8: - Dvs ați făcut parte din Consiliul de Administrație al Hidrocentralei Costești până a ocupa functia de director financiar. V-a avantajat asta cumva atunci când ați participat la concurs în comparație cu celălalt candidat care a fost?
Serghei Mardari: – A avantajat doar faptul că eu cunoșteam poate mai bine specificul întreprinderii, fiind și consulant principal la Ministerul Economiei care nemijlocit făcea analiza financiară la toate întreprinderile de stat. Pe urmă la APP am fost șeful Direcției care se ocupa cu analiza și evaluarea situației economice la toate întreprinderile. Eram mai informat decât ceilalți participanți.
Potrivit surselor Cutiei Negre, celălalt candidat la concurs, Ion Cojocari, s-ar fi înscris în competiție doar formal și nu s-a prezentat de fapt la concurs. Chiar dacă Serghei Mardari ne-a declarat că nu s-a intersectat cu contracandidatul său, cei doi se cunosc foarte bine din perioada în care Mardari lucra la Ministerul Economiei. Ion Cojocari conduce de mai mulți ani societatea pe acțiuni „Răut” a statului, aflată în insolvabilitate. Cei doi apar și în fotografii împreună la evenimente.
Contactat de reporterul Cutiei Negre, Ion Cojocari nu a recunoscut din start că-l cunoaște pe Mardari, dar a confirmat că nu a participat de fapt în competiția pentru funcția de director financiar al hidrocentralei din Costești.
Ion Cojocari: - Am participat la concurs, dar studiile mele nu-mi permit. Eu sunt inginer ca atare și nu prea corespund la cerințele care erau acolo.
Reporter TV8: - Atunci când v-ați înscris la concurs nu știați care sunt cerințele?
Ion Cojocari: - Am încercat, știți cum…
Reporter TV8: - Dar dvs vă cunoașteți cu dl Serghei Mardari?
Ion Cojocari: - Dar cine-i el?
Reporter TV8: - Cel care a câștigat concursul și este director financiar la Nodul Hidroenergetic Costești. Anterior a lucrat la APP, la Ministerul Economiei.
Ion Cojocari: - Parcă ceva de la Ministerul Economiei îl țin minte. Cred că e el, da. Am lucrat sub Ministerul Eonomiei și acolo l-am cunoscut, așa prin treacăt. Nu am avut mari colaborări cu dânsul.
Reporter TV8: - Nu știați că dumnealui participă la acel concurs?
Ion Cojocari: - Nu!
Premii „stimulatorii” de 40 mii lei aproape în fiecare lună
Desemnat director financiar al Nodului Hidroenergetic Costești, Serghei Mardari este remunerat chiar mai bine decât directorul general al întreprinderii. Acesta are un salariu de funcție de 41 400 lei. A primit din aprilie anul trecut până în iulie curent 9 prime unice și trimestriale în valoare totală de peste 172 de mii de lei. În plus, aproape în fiecare lună, primește câte un „premiu stimulator” de peste 40 de mii de lei. Având doar un an în funcție, din iunie curent, lui Mardari i se achită și un spor de 5% pentru vechime în muncă.
Serghei Mardari: „Înainte de a organiza concursul au fost aprobate statele de personal cu salariul de funcție nemijlocit. Eu deja am fost încadrat în funcție cu salariul în cauză. Nu a fost mai întâi angajarea și după să fie stabilit salariul. Eu nu am negociat și nici nu am dreptul să negociez salariul de funcție care a fost stabilit de către întreprindere, Consiliul de Administrație sau fondator (APP).
Circulă zilnic 200 km de la Chișinău la Costești și înapoi?
Atât Serghei Mardari, cât și directorul hidrocentralei Igor Cibotaru locuiesc în Chișinău, iar sursele Cutiei Negre susțin că aceștia nu prea vin la muncă pe teritoriul întreprinderii din Costești, la 200 de kilometri distanță de capitală. Cibotaru și Mardari neagă informația.
Reporter TV8: - De câte ori pe săptămână vă aflați aici, la întreprindere?
Igor Cibotaru: - Obligatoriu de luni până joi eu sunt prezent aici. O zi din săptămână, ea poate să difere de la o săptămână la alta, eu o dedic colaborării noastre cu toate instituțiile care, din păcate sau din fericire, sunt în capitală.
Reporter TV8: – Și traversați de fiecare dată pe la frontieră? Noi, dacă verificăm, putem să ne convingem cumva că dvs veniți aici la muncă zilnic?
Igor Cibotaru: - Eu nu văd cum puteți să verificați.
Reporter TV8: - Cred că trecerea dvs trebuie să fie înregistrată la Poliția de Frontieră.
Igor Cibotaru: - Eu nu traversez frontiera de stat. La Poliția de Frontieră este lista angajaților, lista transportului de serviciu, inclusiv transportul personal, care au permisiunea de a trece prin punctul de trecere de frontieră 12 luni. În fiecare an această listă este revizuită, reînnoită și prezentată la Poliția de Frontieră. Eu nu știu dacă ei înregistrează cumva factologic aceste traversări, dar dacă vă stă în puteri, e ok, verificați!
Birou arendat la Chișinău în hotelul „Zarea”
Cibotaru ne-a informat că întreprinderea ar avea și un oficiu la Chișinău în care își petrec orele de muncă. Acesta este luat în chirie cu o taxă de 60 de mii de lei pe an.
Igor Cibotaru: „Cu 2 sau 3 ani în urmă, cu aprobarea consiliului, am deschis, eu nu știu cum să numesc corect, o reprezentanță, o sucursală, un birou, un singur cabinet în hotelul „Zarea”, care tot este o întreprindere de stat, unde organizăm ședințe, de exemplu, cu proiectanții, pentru că nu o să umblu eu pe la benzinării sau pe sub garduri, hai să fim serioși. Închiriem aces tbirou și avem contract înregistrat la APP și la Inspectoratul Fiscal”.
Director de întreprinderi, detașat de SIS în „misiuni speciale”
Potrivit CV-ului, Igor Cibotaru a lucrat toată viața în diverse companii și la Ambasada R. Moldova la Moscova, dar a fost concomitent ofițer SIS detașat în misiuni speciale. Informația a fost dezvăluită în declarația de avere depusă anul trecut. Cibotaru s-a pensionat și a fost nevoit să declare public la ANI indemnizația primită de la SIS în valoare de aproape jumătate de milion de lei.
„Da, într-adevăr, am o carieră de 28 de ani în cadrul SIS. În mare parte din acești 28 de ani am fost detașat în instituțiile statului, fapt care este consemnat în actele interne ale SIS. În rest, activitatea pe care eu am desfășurat-o ține de îndeplinirea unor sarcini și misiuni atât a serviciului, cât și a instituțiilor unde am fost detașat. Decizia de a mă pensiona a fost una personală și îmi continui activitatea tot în favoarea statului nostru”, ne-a spus Cibotaru.
Înainte să fie desemnat director al hidrocentralei din Costești, în urma unui concurs organizat de APP, Cibotaru a condus timp de 4 ani o altă instituție de stat - Parcul de Producție Otaci Business. Și acolo s-a organizat un concurs pentru funcția de administrator.
Reporter TV8: - Înțelegem totuși că aceste concursuri au fost de fațadă, odată ce dvs ați fost detașat din start de SIS în aceste funcții?
Igor Cibotaru: – În niciun caz! Aceste concursuri nu au fost mimate. Puteți solicita procesele verbale atât de la Ministerul Economiei, ce ține de Zona Economită Otaci, cât și de la APP ce țin de Nodul Hidroenergetic și așa mai departe. La aceste concursuri au fost mai mulți pretendenți, fapt consemnat în toate procesele verbale.
Mandat prelungit cu 5 ani, ocolind legea
Igor Cibotaru a fost numit director al Nodului Hidroenergetic Costești în martie 2021, pentru un mandat de 5 ani, care s-a încheiat în primăvara anului curent. Deși legea prevede organizarea unui nou concurs pentru funcția de administrator, APP a decis să prelungească automat contractul cu Cibotaru cu alți 5 ani, până în martie 2031.
Fostul director al APP, Roman Cojuhari nu a vrut să răspundă la nicio întrebare ce vizează sporurile negociate la salariile directorilor de întreprinderi sau prelungirea contractelor de muncă cu unii dintre ei, ocolind legea.
Roman Cojuhari: „De ce nu cereți comentarii de la APP? Nu Roman Cojuhari la discreție a semnat. Contractele nu le elaborează directorul. Le elaborează instituția și sunt negociate cu instituția, cu Consiliul.
Tichete de masă gratuite pentru directorii cu „salarii grase”
Pe lângă premii de sărbători și diverse sporuri la salarii, întreprinderile de stat pot oferi angajaților și tichete de masă gratuite. Este un beneficiu introdus prin lege în septembrie 2017. Bani pentru prânz primesc și unii manageri ai statului, chiar dacă încasează lunar salarii de zeci de mii de lei.
Declarația de avere completată de Eugeniu Buzatu pentru anul trecut, arată că acesta a primit tichete de masă de la Energocom în valoare de peste 14 mii de lei.
„Ele sunt acordate tuturor colegilor în cadrul Energocom și fac parte din pachetul salarial. Sunt multe întreprinderi, știu eu, care au acces sau reduceri la săli de fitness, zone de agrement, stațiuni balneare. Noi lucrul ăsta nu-l avem, dar avem aceste tichete de masă acordate conform legislației și fac parte din pachetul salarial al angajaților din cadrul Energocom. Oricum la noi trebuie să le fac conform contractului colectiv de muncă și în conformitate, încă o dată vă zic, cu hotărârile Guvernului, pe care nu le-am exces”, a motivat Buzatu.
Directorul Nodului Hidroenergetic Costești primește în fiecare lună aproximativ 1500 de lei pentru tichete de masă.
Igor Cibotaru: „Eu beneficiez ca și toți angajații întreprinderii. S-a creat o percepție la noi în țară că aceste tichete de masă sunt niște „ gold card” sau ceva de genul acesta. Nu! La noi la întreprindere a fost implementat sistemul tichetelor de masă din simplul motiv că întreprinderea se află la o distanță considerabilă chiar și de localitatea Costești, iar ngajații nu-și pot permite deplasarea în orele de masă pentru a lua masa. Tichetele de masă pe care noi le oferim angajaților în totalitate acoperă cheltuielile lor de a lua prânzul. Avem spațiu amenajat pentru a lua masă, dar fără infrastructură de bucătărie, să zicem așa. Condiții minime de a lua masa noi am creat la întreprindere”.
La Moldtelecom, tichetele de masă pentru angajați au fost introduse din această vară, însă directorul nu primește bani pentru prânz.
Viorel Motorniuc: „Contractul meu de muncă nu prevede tichete de masă. Toți salariații companiei primesc tichete de masă începând cu 1 iulie 2026. Până acum nu au fost, pentru că a fost destul de greu. Noi trebuia să echilibrăm bugetul nostru. Trebuia să ieșim pe un „cash flow”. Noi am avut o ședință în 2024 în care am decis cu colegii ca banii pe care îi avem să-i dăm mai puțin spre salarizare și mai mult spre investiții. Noi rămâneam foarte mult în urmă cu tehnologia față de competiție și așa a fost înțelegerea noastră că din moment ce vom lansa 5G, dacă noi suntem de success în acest proiect, de acum încolo vom lucra foarte mult la beneficii și am dat drumul la acest beneficiu începând cu 1 iulie 2026 la tichete de masă. Eu nu consider că în momentul de față trebuie să beneficiez de tichete de masă, dacă nu a fost prevăzut asta în contract. Iar eu astfel de solicitare la APP nu am făcut și nici nu o să fac”.
Expertul Economic, Dumitru Vicol, care este și membru independent în consiliile de administrare ale unor companii de stat, crede că salariile directorilor trebuie să fie mari, dar structurate altfel și mai transparente.
Dumitru Vicol: „Eu consider că remunerarea totală ar putea fi mai mare pentru companiile strategice, să fie la nivel de piață, dar aș face mai transparent în care să fie doar un salariu și un bonus. Astfel lumea să poată urmări că e plătit un bonus de performanță, că a livrat anumiți indicatori de performanță. Nu sunt adeptul acestor premii multe pe tot parcursul anului, care cumulativ pot să adune mai multe sume decât salariul. Eu spun că ei merită. Ar trebui să primească poate și mai mult, dar nu sunt de acord cu structura, pentru că sunt multe premii de sărbători, premii de concedii. Aș cumula pe toate împreună și aș face doar un premiu de performanță. Trebuie să plătim conform pieței. Cum nu ai da, sunt companii mari, unele concurează cu companii private”.
Guvernul vrea să taie din sporuri și prime
Acum o lună, la solicitarea premierului Vasile Tofan s-a efectuat o analiză a modului de remunerare a angajaților din întreprinderile de stat și agenții publice. Au fost verificate salariile din 125 de instituții.
„Constatarea noastră arată că problema este concentrată în câteva instituții. Acum, ce facem noi este să clarificăm anumite aspecte în legislație. Vrem să ne asigurăm că remunerarea oricărei persoane trebuie să fie strict legată de performanță, de valoare adăugată pe care o aduce, să ne asigurăm că nu există conflicte de interese și rolurile sunt clare în ceea ce privește setarea nivelului de remunerare, în sensul în care persoane din instituții publice să nu poată să-și seteze propriul nivel de performanță sau propriul nivel de salariu. Trebuie să existe un proces clar, transparent și predictibil. Clarificăm aceste aspecte și ne asigurăm că avem un nivel al salărizării competitiv cu sectorul privat. Credem noi că Guvernul și toată societatea este interesată să atragă profesioniști în sectoare cheie, dar remunerarea trebuie să fie clară și, foarte important, bazată pe performanță. Aceste lucruri vrem să le remediem”, afirmă secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.
Guvernul pregătește mai multe modificări legislative. Unele urmează a fi transpuse în noua Lege a salarizării. De exemplu, se propune ca o mare parte din sporuri să fie incluse în salariul de bază, astfel încât acesta să reprezinte cel puțin 70% din remunerare. Totodată, sporul de performanță urmează să fie revizuit, iar fondul destinat premiilor va fi redus de la 5% la 2%.
Alexei Buzu: „Aceste modificări sau propuneri sunt analizate pe intern, deci avem un proces de consultare şi în următoarele zile vor fi făcute publice pentru consultare și vor intra în procesul firesc de avizare și legiferare. Acolo unde există asemenea portițe în legi, în hotărâri de Guvern sau în proceduri, vrem să ne asigurăm că ele sunt clarificate. Inclusiv un premiu care poate fi oferit trebuie să fie legat de anumite criterii de performanță. Deci, când vii în serviciul public, trebuie să avem grijă de banul public, care nu trebuie să fie irosit. Orice remunerare trebuie să se alinieze acestor criterii”.
Guvernul promite că va monitoriza mai atent cum are loc remunerarea în întreprinderi și va solicita Inspecției Financiare să desfășoare controale țintite. De asemenea, vor fi stabilite criterii de competență mai stricte pentru numirile in Consiliile de administrare, iar numărul de Consilii din care va putea face parte un funcționar va fi redus semnificativ.
