Autoritățile fac un pas înapoi în cazul medicilor repartizați în teritoriu. După ce tinerii specialiști au fost obligați să muncească cinci ani în instituția în care au fost repartizați, Ministerul Sănătății spune că termenul ar putea fi revizuit. Ministrul recunoaște că repartizarea nu trebuie să devină un chin pentru medici și că prioritară trebuie să fie calitatea serviciilor medicale, transmite UNU TV.
„În primul rând, vorbim despre oameni și imaginați-vă presiunea când tu ești în centrul capitalei, ai acces la cei mai complecși pacienți și la un moment dat, pe perioadă de trei ani de zile sau cinci ani de zile, ești detașat sau repartizat într-o regiune în care cumva e dificil, după ce ți-ai întemeiat o familie aici în capitală.
Probabil ne asumăm, în contextul acestor schimbări mai inteligente și mai precise de repartizare a tânărului specialist, să revizuim durata, totuși cinci ani de zile, pentru că pentru noi contează calitatea. Dar noi trebuie să revizuim în așa condiții ca repartizarea să nu fie un chin pentru ei și nu să se gândească trei ani de zile sau cinci ani de zile cum să emigreze din țară sau din acea regiune”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș.
Chiar dacă această schimbare ar reduce presiunea de pe tinerii specialiști, dificultățile cu care se confruntă medicii repartizați în localitățile rurale rămân. În timp ce autoritățile caută soluții pentru a-i atrage pe rezidenții de la Medicină în afara capitalei, deficitul de cadre medicale continuă să fie o problemă acută în Moldova, în special în localitățile rurale.
Ce înseamnă, de fapt, să fii medic de familie la sat? Aflăm din povestea unei tinere doctorițe, repartizată anul trecut în satul Copanca, raionul Căușeni. Aceasta este nevoită să parcurgă zilnic în jur de 60 de kilometri până la serviciu, iar iarna, când drumul peste Nistru este blocat, drumul este și mai lung. Asta în timp ce bolnavii o așteaptă la ușă.
„Pentru mine profesia de medicină era o opțiune conștientă, pentru că, nu știu, mie în general îmi place să lucrez cu diferite persoane de diferite vârste. De asta, medicina de familie pentru mine era ceva fără granițe, adică ai posibilitatea să te dezvolți atât în pediatrie, cât și în geriatrie, cât și în ginecologie. Cel mai important e să fie pacientul meu mulțumit. Eu să văd roada muncii”, a declarat medicul de familie, Tatiana Alexeenco.
Reorientarea profesională a fost o adevărată provocare. Tatiana s-a întors pe băncile facultății la 22 de ani de la prima absolvire:
„La 42 de ani să pleci să înveți rezidențiat cu colegi care erau de seamă cu fiul meu. El a finalizat licențiatul la UTM, deci el e inginer biomedical la Centrul Mamei și Copilului Chișinău și eu am terminat rezidențiatul împreună cu el.”
Trecerea la munca de teren a adus noi provocări, cea mai mare fiind drumul către cabinet. Iarna trecută, când gerul a blocat podul plutitor de peste Nistru, Tatiana a fost nevoită să ocolească zeci de kilometri pentru a ajunge la pacienții săi:
„Iarna trecută era așa destul de greu din punct de vedere meteorologic și am mers o altă distanță, pentru că Nistrul era înghețat și feribotul nu circula și era nevoie să circul zilnic în jur de 80 de kilometri. La evidență, în jur de 1.920, plus minus de pacienți am.”
Munca și efortul nu au rămas neobservate. Sătenii din Copanca sunt încântați de noul doctor și spun că o astfel de dedicare este o raritate în mediul rural.
„Lucrează cu oamenii bine, oamenii sunt mulțumiți. Asta este foarte bine. Asta e normal, înainte așa nu a fost, dar acum toate lucrurile acestea sunt frumoase și bune pentru specialiști care vor să lucreze în sate.”
„Am mers la consultație marți, când era ziua copiilor și a gravidelor. Este un medic de familie foarte bun. Consider că își face foarte bine meseria; chiar mai mult decât atât! Nu refuză niciodată să ajute. Poți chiar să o suni, inclusiv în situații mai urgente, iar ea răspunde și încearcă să ajute mereu.”
„Bravo, da. Lucrează bine, nu știu de unde este, îmi pare că e din Slobozia, nu e din sat, dar lucrează foarte bine.”
Oamenii speră ca în sat să mai ajungă și alți doctori la fel de atenți la nevoile lor: „Vreau să vie și cu inima medic, cu urechile, să mai fie, să mai lucreze.”
Aprecierile vin și din partea colegilor de la centrul de sănătate. Asistentele medicale spun că se consultă adesea cu noul medic și laudă modul în care își cunoaște deja pacienții de pe sector.
„Are cunoștințe foarte bune, noi ne dăm totdeauna sfaturi bune, noi întotdeauna când suntem consultăm, suntem foarte bucuroși că avem așa specialist”, a spus asistentă medicală, Irina Burac.
„O laudă toți. O laudă voluntarii, vin și spun că e atentă, voluntariatul e best, se deplasează și pe sector și aproape cunoaște tot sectorul”, a menționat asistenta medicală, Valentina Oltu.
Sosirea noului specialist a redus din povara de pe umerii celorlalți doctori. Până acum, o mână de oameni trebuia să aibă grijă de o comunitate de peste 10 mii de locuitori.
„Oleacă s-au micșorat problemele la ceilalți medici. Toată populația aceasta era pe spatele altor medici”, a declarat șeful CMF Copanca, Anatol Balan.
Totuși, la Copanca, criza cadrelor persistă. Din cei cinci medici de familie ai centrului, patru sunt deja la pensie, iar doi au depășit vârsta de 70 de ani.
„Nu e primul an de când eu dau cereri la Ministerul Sănătății în privința cadrelor, în privința medicilor de familie. Oamenii din cinci medici, la mine din cinci medici, numai doamna Alexeenco este tânără, dar ceilalți toți la mine sunt pensionari. Și din cinci, doi sunt după 70 de ani, unul după 65 de ani și au mai rămas un timp scurt și instituția va rămâne fără medici de familie”, susține șeful CMF Copanca, Anatol Balan.
Situația de la Copanca reflectă o problemă națională. Anul trecut, Ministerul Sănătății a repartizat în țară 159 de absolvenți de rezidențiat, dintre care 22 sunt medici de familie. Pentru a-i atrage la sate, indemnizația unică a fost dublată până la 250 de mii de lei și au fost oferite compensații pentru chirie și energie timp de cinci ani. Chiar și așa, deficitul rămâne uriaș, mai ales în afara Chișinăului. În prezent, Moldova are nevoie de peste 1.200 de specialiști medicali, dintre care peste 250 doar în medicina de familie.
