Zeci de sportivi și antrenori au protestat astăzi, 15 septembrie, în fața Guvernului, nemulțumiți de faptul că statul nu va mai acorda premii pentru rezultatele obținute la disciplinele neolimpice, precum karate sau armwrestling. Aceștia acuză discriminare față de sportivii olimpici. În reacție, Ministerul Educației explică faptul că decizia are la bază criterii privind recunoașterea internațională și nivelul de competitivitate al competițiilor, menționând că vor fi majorate în continuare investițiile pentru susținerea sportivilor care obțin rezultate la Jocurile Olimpice, campionatele mondiale și europene, precum și la competițiile organizate de federații sportive internaționale recunoscute de Comitetul Internațional Olimpic (CIO).
„Astăzi ne-am adunat aici pentru a apăra un principiu simplu, dar fundamental. Sportul nu trebuie divizat în rezultate care merită și în rezultate care nu merită. Fiecare sportiv și antrenor este dedicat în promovarea și intonarea imnului de stat la competițiile internaționale. Fiecare sportiv pe care îl vedeți dumneavoastră în față nu face un efort mai mic sau o dedicație mai puțină decât alți sportivi, camarazi ai săi, care arborează drapelul Republicii Moldova la cele mai înalte competiții internaționale.
Hotărârea de Guvern discutată pe 9 septembrie aduce un efect negativ pentru sportul din Republica Moldova, care după sine atrage riscul de a demotiva sportivii și antrenorii ca să mai practice sportul, să mai fie activi, să promoveze imaginea Republicii Moldova pe arena internațională. Nu suntem de acord cu faptul că suntem informați despre o discriminare. Suntem supuși, de fapt, unei discriminări prin atribuirea titlului de federație sau sport nerecunoscut. Ce presupune în sine nerecunoașterea unui gen de sport? Este un sport ilegal? Este un sport care nu poate fi practicat în Republica Moldova?”, a declarat unul dintre organizatori.
În replică, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) explică faptul că această modificare a fost precedată de mai multe analize realizate în ultimii doi ani. Acestea au vizat nivelul de competitivitate al competițiilor internaționale, modul de administrare a federațiilor sportive, respectarea reglementărilor antidoping și transparența sistemelor de arbitraj.
Astfel, rezultatele ar fi scos în evidență diferențe semnificative între ramurile gestionate de federațiile internaționale recunoscute de CIO și cele administrate de structuri fără această recunoaștere.
„Federațiile internaționale recunoscute de CIO sunt supuse unor procese riguroase de verificare și trebuie să respecte criterii stricte privind administrarea, integritatea competițiilor, arbitrajul și reglementările antidoping. În cazul federațiilor internaționale nerecunoscute de CIO, aceste mecanisme de verificare și standarde nu sunt aplicate în aceeași măsură”, precizează ministerul.
În acest context, ministerul atrage atenția că resursele publice destinate premierii vor fi concentrate pe performanțele obținute la ramurile și probele sportive olimpice, precum și la cele recunoscute de CIO, inclusiv cele care nu fac parte în prezent din programul Jocurilor Olimpice.
„Prin această abordare, MEC urmărește să direcționeze mai multe resurse către sportivii care concurează în competiții cu un nivel ridicat de competitivitate și care respectă standardele internaționale de organizare, integritate și antidoping, sporind totodată susținerea pentru disciplinele în care Republica Moldova are potențial de a obține performanțe la nivel european, mondial și olimpic”, subliniază autoritățile.
Totodată, Ministerul mai amintește că bugetul destinat premierii performanțelor sportive a crescut de peste opt ori în ultimii ani, de la 4,4 milioane de lei în 2021 la 37 de milioane de lei în 2025. Spre comparație, în 2022 au fost alocate 10,9 milioane de lei, în 2023 - 12,6 milioane de lei, iar în 2024 - 16,5 milioane de lei.
Noul mecanism de finanțare a federațiilor sportive naționale, aprobat de Guvern pe 9 septembrie, clasifică federațiile în șase categorii distincte. Repartizarea fondurilor va fi stabilită nu doar în funcție de performanțele internaționale, ci și de specificul fiecărei probe, cheltuielile de pregătire, activitatea federației și numărul de sportivi legitimați.
