Nicio zi fără drone. Trei aparate de zbor au intrat pentru câteva minute în spațiu aerian al țării, în raionul Ștefan Vodă, ca ulterior să revină în regiunea Odesa. Una dintre acestea s-a prăbușit la doar un kilometru de hotar. După ce ieri o dronă a căzut și într-o suburbie a capitalei, astăzi, primarul Ion Ceban a cerut convocarea Consiliului Național de Securitate, dar și al Centrului de Management al Crizelor. Guvernul a calificat adresarea edilului drept PR politic.
Potrivit Poliției de Frontieră, dimineața, la ora patru, două drone au trecut peste Olănești, Ștefan Vodă, după care au revenit în Ucraina. Al treilea aparat de zbor a fost observat deasupra localității Căplani, deplasându-se din direcția Crocmaz și părăsind ulterior spațiul aerian al Republicii Moldova spre localitatea ucraineană Krutoiarovka. O oră mai târziu, grănicerii ucraineni și-au anunțat colegii lor moldoveni că aceasta a căzut și a explodat la un kilometru distanță de hotar. În urma exploziei s-a produs un incendiu. Într-o postare pe Facebook, primarul capitalei a cerut convocarea Consiliului Național de Securitate și a Centrului de Management al Crizelor care să anunțe măsurile luate de autorități pentru liniștea cetățenilor. Solicitat de TV8 purtătorul de cuvânt al Guvernului i-a sugerat edilului să nu-și facă PR politic din subiecte de securitate, precizând că instituțiile statului reacționează la fiecare incident.
Ce ar trebui să facem ca să rămânem în siguranță atunci când suntem amenințați de drone? Este întrebarea care revine pe agenda publică într-o perioadă în care survolările și exploziile devin tot mai frecvente. Recomandarea experților este că în cazul dronelor de ultimă generație care intră periodic în spațiul nostru aerian, cea mai eficientă măsură ar fi să ne baricadăm într-un spațiu închis, fără geamuri.
„Cetățenii ca să se protejeze de aceste drone nu este chiar necesar să te adăpostești în adăposturi de protecție civilă poti să fii în orice încăpere care e îndepărtată de geamurile exterioare sau în orice încăpere fără geamuri sau la etajele inferioare ale oricei clădiri.", a declarat șef de Secție IGSU, Rustam Sitmatov.
Războiul dronelor face practic inutile buncărele construite, în mare parte, de sovietici. Vorbim despre cele aproximativ 750 de adăposturi de protecție civilă înregistrate în Republica Moldova. ele mai multe sunt în Chișinău. Acestea sunt clasificate în adăposturi simple: cum ar fi pasajele și parcările subterane, dar și subsolurile din diferite instituții publice școli sau grădinițe, adăposturi din fondul locativ ale blocurilor de locuit și adăposturile care aparțin agenților economici. Buncărele construite pe lângă obiective strategice erau planificate să reziste chiar și loviturilor nucleare.
„Un edificiu de protecție trebuie să aibă ușile puternice, blindate.Acesta este un generator vechi de tip sovietic încă din perioada în care a fost dat în exploatare edificiul de protecție și este destinat pentru asigurarea cu energie a adăpostului. Totodată, avem aici o parte a sistemului de ventilare", a declarat șef al Serviciului Protecție Inginerească Chișinău, Tudor Rotari.
Adăposturile sunt dotate cu tot inventarul necesar pentru supraviețuire.
„Aici putem observa că sunt plapume, perne adăugătoare în caz că avem mai multe persoane decât e capacitatea edificiului de protecție, măști antigaz în stare funcțională. Sisteme radio de emisie și recepție. Blocuri sanitare, canalizare", a declarat șef al Serviciului Protecție Inginerească Chișinău, Tudor Rotari.
Toate aceste adăposturi sau buncăre pot fi utilizate doar în caz de atacuri masive, urmate de o decizie a Centrului de Management al Crizelor sau a autorităților locale.
„Ele sunt folosite în cazuri de atacuri aeriene vorbim de rachete și alte muniții cu capacitate mai mare de distrugere, arme de distrugere în masă și bombe nucleare.", a declarat șef de Secție IGSU, Rustam Sitmatov.
Soluția modernă sunt sistemele de apărare antiaeriană capabile să distrugă dronele. Doar că aceste ar putea apărarea în dotarea armatei, în cel mai bun, abia prin 2029.
„UE a aprobat pentru anul 2026 un ajutor prin Instrumentul pentru Pace în valoare de 120 de milioane, care va fi folosit pentru achiziționarea pentru Republica Moldova a unui sistem de apărare antiaeriană de rază medie. Nu suntem siguri că acești bani vor ajunge asta unu, și nu suntem siguri că sistemul va fi livrat în termenul stabilit de trei ani, posibil să fie și mai târziu", a declarat ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi.
De la începutul războiului din Ucraina în țara noastră au avut peste 75 de incidente cu drone care au survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova.
