Salariile și bonusurile unor șefi de întreprinderi de stat aproape s-au dublat în ultimii doi-trei ani. În unele cazuri, veniturile conducerii au crescut cu 79-89%, Președintele Comisiei parlamentare de anchetă privind întreprinderile de stat, Dinu Plîngău, spune că problema nu ține doar de valoarea remunerațiilor, ci mai ales de cât de justificate sunt acestea prin rezultatele obținute de companii. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii Cutia Neagră PLUS.
Potrivit lui Plîngău, legea prevede că veniturile conducerii trebuie să fie corelate cu performanța întreprinderii. În practică însă, la unele companii de stat, salariile administratorilor au crescut mult mai repede decât cele ale angajaților sau decât salariul mediu pe economie.
„În linie generală, aceste salarii nesimțite, nemeritate, aceste salarii, chiar inclusiv conform legii și hotărârilor de Guvern, trebuie să fie în corespundere cu performanța pe care o aduce managementul acestor întreprinderi sau societăți pe acțiuni. (...) Când te uiți în grafice și în tabele cu cât s-au mărit salariile pentru simpli cetățeni sau simpli angajați, inclusiv din diferite structuri și la angajații unor întreprinderi, discrepanța bate la ochi enorm”, a declarat Dinu Plîngău.
Printre întreprinderile menționate de Plîngău în acest context se numără Moldatsa, Metalferos și Aeroportul Internațional Chișinău.
Cât despre argumentul Agenției Proprietății Publice că salariile și stimulentele mari sunt necesare pentru ca întreprinderile de stat să poată atrage manageri și să concureze cu sectorul privat, Dinu Plîngău spune că o asemenea abordare poate fi justificată, dar numai dacă remunerația este susținută de rezultate concrete.
„Aceste bonusuri, ca să nu fim populiști, ar trebui să existe ca să încurajeze angajații și managementul companiilor să aducă performanță, venituri și așa mai departe. Ai venituri, ai performanță, aduci bani la buget, poftim, ia-ți acolo un bonus. Deci cam asta ar fi o practică normală. La noi, într-atât se abuzează de lucrurile astea și atât de mult se interpretează legea, pentru că și acum legea stabilește anumite plafoane, stabilește anumite reguli în care pot fi acordate aceste bonusuri”, a explicat deputatul.
Potrivit lui Plîngău, în cazul unor întreprinderi au existat deja verificări din partea mai multor instituții, iar în unele situații au fost sesizate și organele de drept.
„Inclusiv în ansamblu, când vorbim de meritocrație, profesionalism, acordare de bonusuri, trebuie să analizăm în ansamblu performanța întreprinderilor și să nu cădem pradă ca atunci când se arată veniturile unei companii. De fapt, aceste venituri, în mare parte, ulterior, să fie redistribuite tot pe salarii. Atunci, statul ce are de la asta? Ce avem noi de la asta?”, a declarat Dinu Plîngău.
În cadrul emisiunii a fost discutată și situația unor angajați ai întreprinderilor de stat care ar fi primit remunerații de sute de mii sau chiar peste un milion de lei, inclusiv prin contracte de prestări servicii și alte plăți. Plîngău spune că identificarea acestor situații este mai dificilă, în special atunci când este vorba despre contracte încheiate cu entități din afara companiei.
„Este mai complicat când vorbim de anumite contracte de prestare de servicii cu alte entități decât cele ale statului să fie identificate, pentru că ține și de anumite chestii private. Dacă se face un audit, ți-ar lua trei luni per întreprindere. Dar când ai 515, încerci să analizezi cele mai grave situații. Despre probleme noi o să vorbim încă mult și bine și teama mea este că după vreun an, doi, toți o să uităm de tema respectivă, ea să nu perpetueze și să se mai întâmple asemenea abuzuri. De asta trebuie să venim cu soluții și cu curățarea a tot ce înseamnă haosul întreprinderilor de stat”, a spus Plîngău.
Președintele Comisiei spune că problema modului în care sunt gestionate întreprinderile de stat este veche de 30 de ani. În opinia sa, unii administratori ajung să trateze companiile statului ca și cum le-ar aparține.
„Acești oameni care merg acolo în conducerea unor întreprinderi consideră deja, având această funcție, că întreprinderea este ca și proprietate privată și o gestionează, de foarte multe ori, ca pe o proprietate privată, dar neținând cont că totuși acționarul majoritar în unele cazuri este statul, că tu ai fost acolo pus de către stat și nu este bunul tău personal, ca să acoperi doar salarii, venituri și să îți angajezi prieteni și cunoștințe și să uiți de performanța întreprinderii”, a declarat Plîngău.
Plîngău susține că asemenea situații nu ar fi posibile fără un control eficient din partea Agenției Proprietății Publice. În cazul bonusurilor și primelor, acestea trebuie să treacă prin aprobarea Consiliului de Administrație și a APP.
„În toate cazurile în care noi vorbim de salarii și de abuzuri, aceste abuzuri nu ar fi putut fi făcute doar de către administratorii care ajung în aceste funcții, dacă ar exista un control din partea APP-ului. În primul rând, vorbim despre hăbărnicismul funcționarilor care trebuie să monitorizeze activitatea. În mare parte, responsabilitatea este aici”, a afirmat deputatul.
Președintele comisiei spune că, în timpul verificărilor, a solicitat APP explicații privind justificarea unor salarii și prime, însă nu ar fi primit documente care să demonstreze o analiză detaliată a acestor plăți.
„Nu mi-a venit asemenea informație. Foarte multe ori această solicitare era tratată ca o notificare la APP”, a declarat Dinu Plîngău.
