Șase persoane ar fi ajuns să facă parte simultan din câte cinci sau chiar șase Consilii de Administrație ale întreprinderilor de stat, deși legea permite cel mult trei. Neregula a fost identificată de Comisia parlamentară de anchetă, iar președintele acesteia, Dinu Plîngău, spune că limita ar fi fost ocolită inclusiv prin numiri interimare, fără concurs. În unele cazuri, susține el, persoanele numite „temporar” ar fi rămas în funcții chiar și unul sau doi ani. Subiectul a fost discutat la „Cutia Neagră PLUS”.
Potrivit lui Dinu Plîngău, la întreprinderile de stat aflate în gestiunea Agenției Proprietății Publice sunt, în total, 1.648 de poziții în Consiliile de Administrație. Legea stabilește că o persoană nu poate face parte din mai mult de trei astfel de consilii. Datele prezentate comisiei arată însă că, în șase cazuri, această limită ar fi fost depășită.
„Probabil deja s-au curățat rândurile. Și asta e o chestie foarte bună, pentru că probabil în curățarea rândurilor a început după scandalul de la Moldatsa, în care a fost transmis un semnal foarte clar, nu se mai poate așa. Și au fost depistate în baza de date prezentate la zi, pentru că nu știm ce a fost până cel puțin oficial. La zi erau doar șase cazuri în care cumva băteau la ochi, cazuri în care o singură persoană putea fi în cinci și maxim șase consilii de administrare”, a declarat Dinu Plîngău.
Președintele comisiei spune că pentru a afla cât de răspândită a fost această practică în anii precedenți ar trebui verificate, una câte una, persoanele care au făcut parte din consilii, iar informațiile să fie comparate cu datele Autorității Naționale de Integritate.
Plîngău susține că problema nu se rezumă însă la numărul de mandate. De-a lungul anilor, spune el, locurile în Consiliile de Administrație ar fi fost folosite și pentru a suplimenta veniturile unor funcționari din ministere. Plata pentru un singur mandat nu este neapărat mare, însă suma crește atunci când aceeași persoană face parte din mai multe consilii.
„Maximum ce poate primi pe lună un membru într-un Consiliu de Administrație este un salariu minim pe economie, 6.200 de lei. Și 6.200 de lei îi au doar membri în companiile astea mari pe care toți le știm și care au venit. În celelalte companii de stat, remunerația poate fi și 1.000 de lei, și 500 de lei, și 2.300 de lei. Dar când mergi în cinci, șase, șapte, opt, la un salariu minim pe economie se adună o sumă destul de mare”, a explicat deputatul.
O altă problemă identificată de comisie este modul în care sunt ocupate aceste funcții. Potrivit lui Plîngău, legea prevede organizarea unui concurs, însă în practică ar fi folosită frecvent soluția numirii interimare. Persoana este desemnată pentru a ocupa temporar locul vacant, iar concursul care ar trebui să urmeze este amânat.
„În cazul acestor cumuluri de funcții, se ocolește aspectul ăsta. Ca să nu te complici să organizezi un concurs, la demisia, demiterea unui membru, se constată vacanța funcției și se numește o persoană, ca să nu rămână funcția goală. Și după care apare, cumva, vine obligativitatea să fie organizat un concurs, se numește persoana acolo, dar se uită de organizarea concursului și persoana respectivă poate sta în funcția respectivă un an, doi și așa mai departe”, a spus Plîngău.
Potrivit acestuia, o altă vulnerabilitate este rotația frecventă a membrilor între întreprinderile de stat. O persoană poate ajunge într-un Consiliu de Administrație pentru câteva luni, după care să fie transferată la o altă întreprindere.
„Noi am văzut un risc foarte mare de rotații ca membri în aceste Consilii de Administrație. O persoană poate să stea jumătate de an la Aeroport, după să plece la Moldtelecom, după să plece la Franzeluța, peste jumătate de an. Și este o problemă foarte mare, care trebuie reparată prin hotărâri de Guvern sau prin regulamentele interne ale APP-ului, încât să nu se admită asemenea lucruri. Ca să nu se admită asemenea lucruri trebuie să faci concurs”, a declarat președintele comisiei.
Plîngău susține că printre membrii Consiliilor de Administrație se regăsesc funcționari din instituțiile statului, dar și persoane din afara acestora. El afirmă că, potrivit legii, orice persoană poate candida pentru o astfel de funcție, în condițiile organizării unui concurs.
Comisia a identificat și un caz în care o rudă a unui deputat face parte dintr-un Consiliu de Administrație. Potrivit lui Plîngău, persoana respectivă este membră într-un singur consiliu și nu face parte din majoritatea parlamentară. El a precizat că mai multe detalii despre aceste situații ar urma să fie disponibile odată cu publicarea raportului comisiei, după eliminarea datelor cu caracter personal.
Verificările comisiei parlamentare continuă, iar problemele privind numirea și activitatea membrilor Consiliilor de Administrație urmează să fie incluse în raportul final și să stea la baza unor eventuale modificări legislative.




































