Ceea ce astăzi ajunge la gunoi poate deveni ambalaj pentru alimente. Resturi de prune, sfeclă sau chiar coji de cartofi și mere sunt transformate în pungi biodegradabile printr-o invenție dezvoltată în Republica Moldova. În spatele ideii este inginera Olga Fiodorov, care a lucrat ani la rând la o formulă ce ar putea oferi o alternativă naturală la plastic.
Olga Fiodorov a explicat, în cadrul emisiunii Bine Bine Show de la UNU TV, cum resturile rămase după procesarea fructelor și legumelor pot căpăta o a doua viață. Mai întâi, acestea sunt uscate și mărunțite, apoi sunt amestecate cu apă și un biopolimer natural. Din compoziția obținută se formează o peliculă subțire, care ulterior poate fi transformată în ambalaje de diferite forme și dimensiuni.
La baza tehnologiei a stat inițial tescovina de mere. După mai multe teste, însă, inginera a adaptat rețeta și pentru alte materii prime disponibile în Republica Moldova: „Folosesc și prune, și mere, și coji de cartofi, sfeclă roșie, deci efectiv toate fructele și legumele care cresc la noi în țară.”
Compoziția ambalajului poate fi adaptată inclusiv produsului care urmează să fie păstrat în el. Cele obținute din fructe ar putea fi folosite pentru produse de patiserie, fructe uscate, ceaiuri, condimente sau gustări, iar cele pe bază de legume - pentru produse sărate, precum brânzeturile sau salamurile uscate.
Ideea a apărut încă din anii de facultate. Pentru lucrarea de licență, Olga Fiodorov trebuia să conceapă un produs nou, care să nu existe pe piață.
„Mă gândeam la medicamentele care sunt deja pe piață și care se descompun foarte repede în organism. Există deja suplimente alimentare care se descompun atât de bine în organism. De ce nu aș crea un ambalaj care ar fi la fel de productiv și s-ar descompune foarte bine în sol și apă? Și așa mi-a venit ideea, de la niște suplimente alimentare.”
De la idee până la primul ambalaj au urmat câțiva ani de cercetare: „Cred că și rețeta a fost modificată de sute de ori până am ajuns la rezultatul care-l avem acum. Oricum eu tot modific și tot îmbunătățesc rețeta ca să obținem un ambalaj biodegradabil 100% și natural.”
Pelicula obținută a fost testată în laborator, iar invenția a fost brevetată. Între timp, Olga Fiodorov a lucrat și la o altă metodă prin care aceleași resturi agroalimentare pot fi transformate în caserole și farfurii biodegradabile.
Unul dintre cele mai importante avantaje, spune inginera, este perioada scurtă în care ambalajul se descompune după ce este aruncat:
„Această pungă se descompune în mai puțin de 28 de zile. De exemplu, dacă ajunge pe sol sau efectiv este mâncată de insecte sau este și ca un îngrășăminte pentru insecte și pentru sol. Bineînțeles că aici joacă un rol important și condițiile climatice, de exemplu dacă plouă se descompune și mai repede, ajungând în mări și oceane se descompune în câteva ore.”
Deocamdată, invenția nu a ajuns la producție industrială. Inginera spune însă că există deja interes din partea unor producători autohtoni:
„Avem niște producători autohtoni care sunt foarte pasionați să introducă la noi, în țară, produse cât mai naturale, cât mai bio și își doresc acest ambalaj, așteaptă cu nerăbdare să transformăm această idee într-o linie de producere.”
Potrivit Olgăi, poluarea cu plastic este una dintre cele mai mari probleme ale prezentului, iar transformarea resturilor agroalimentare în ambalaje biodegradabile ar putea reduce atât cantitatea de plastic folosit, cât și volumul deșeurilor alimentare care ajung la gunoi.
