Republica Moldova intră, din 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pentru 60 de zile. Autoritățile spun că, deocamdată, țara are energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut, iar măsurile sunt menite să prevină penele, lipsa combustibilului sau problemele cu apa în cazul în care situația se agravează.
Una dintre principalele vulnerabilități este energia electrică. Potrivit unui comunicat al Centrului Național de Management al Crizelor, în această iarnă aproximativ 59% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova va trebui importat. În orele de vârf, necesarul din import este estimat la 400-450 MW, în timp ce doar aproximativ 360 MW reprezintă capacitate garantată.
În aceste condiții, între orele 18:00 și 22:00, energia disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor putea fi limitate. Dacă apare un deficit care nu poate fi acoperit prin achiziții obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele țărilor vecine.
Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective esențiale vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Totodată, centralele de termoficare vor putea crește producția de electricitate atunci când sistemul o va necesita.
Și instituțiile publice vor trebui să economisească. Va fi redus consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va putea fi diminuat acolo unde acest lucru nu afectează siguranța. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar companiile cu un consum mare de energie vor fi încurajate să mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.
În privința gazelor naturale, autoritățile precizează că peste 90% din necesarul pentru sezonul rece este deja contractat. Riscul principal nu este, deocamdată, lipsa gazelor, ci costul ridicat al achizițiilor și necesitatea completării rapide a stocurilor obligatorii.
Ce se schimbă la carburanți
Autoritățile vor încerca să mențină suficiente rezerve de benzină și motorină în țară și să grăbească importurile. La Portul Giurgiulești, exportul și reexportul carburanților va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute de decizie.
Transporturile de carburanți vor avea benzi dedicate la frontieră, iar trenurile care aduc combustibil vor avea prioritate pe calea ferată. Pentru a evita cumpărăturile masive și apariția unui deficit artificial, motorina cumpărată în recipiente de la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate destinate alimentării tehnicii agricole, limita va fi de 100 de litri.
Stațiile PECO care mai au motorină standard vor trebui să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe atât timp cât aceasta se află în stoc.
Restricții și în privința apei
Pe durata stării de urgență, captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare va fi sistată. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru activități neesențiale, precum udarea gazoanelor și a spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților sau fațadelor și umplerea piscinelor.
Prioritate la alimentarea cu apă vor avea populația, spitalele, instituțiile sociale, școlile, serviciile de urgență și infrastructura critică.
Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situația în care disponibilitatea resurselor se reduce cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu va mai putea fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, iar ca soluții de rezervă vor putea fi folosite sonde arteziene, pompe de mare capacitate și alte surse subterane verificate.
