În perioada sovietică, un gând spus cu voce tare putea deveni motiv de persecuție, iar libertatea avea un preț greu de plătit. Două tinere, Lilia Neagu și Asea Andruh-Scorpan, au avut, totuși, curajul să-și exprime convingerile într-o societate dominată de represiune. Astăzi, destinele lor sunt readuse în atenția publicului prin spectacolul documentar „Noaptea scrisă cu roșu”, regizat de Luminița Țîcu și jucat de actorii Teatrului Fără Nume. Piesa a fost prezentată în scuarul Parlamentului.
„...Au fost persecutați, interogați, demiși din funcții. Unii au făcut ani de pușcărie. Ani de pușcărie doar pentru că au ținut o pancartă în mâini.” „Un dezgheț în societatea sovietică, dezghețul hrușciovist, inițiat de către Nichita Hrușciov”.
Spectacolul documentar „Noaptea scrisă cu roșu” spune povestea a două tinere din perioada sovietică, Lilia Neagu și Asea Andruh. În 1970, la 19 și, respectiv, 16 ani, acestea au scris lozinci antisovietice pe pereții unor clădiri din capitală și au fost urmărite și persecutate de regimul sovietic. Destinele lor au devenit mărturii ale unei epoci în care vocile care contestau ideologia oficială erau reduse la tăcere. Prin povestea lor, spectacolul readuce în atenție prețul plătit pentru libertate.
„Noi nu am făcut ceva ce nu se auzise, ce nu se știa. Noi am verbalizat gândurile și voințele poporului”, a menționat Lilia Neagu.
„Fiind blamate, noi am fost blamate din greu. Am avut niște emoții să zicem așa, că vedeam ceva neașteptat, din ceea ce eu deja am uitat ce mi s-a întâmplat cândva sau am aflat unele lucruri pe care nu le cunoșteam”, a subliniat Asea Adruh.
În căutarea unor actrițe care să semene cu cele două femei, regizoarea le a găsit pe masterandele Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Mihaela și Cătălina. Întâlnirea a venit la momentul potrivit - tinerele căutau un proiect pentru teza de master, iar regizoarea avea nevoie de două actrițe și un narator pentru a reda poveștile și realitățile perioadei sovietice.
„Am studiat toate materialele de arhivă, toate dosarele care au fost intentate asupra fetelor și, nu știu, în perioada în care am lucrat, ne-am aprofundat”, a spus actrița, Cătălina Lungu.
„Am repetat nopți întregi, acum în ianuarie și februarie. A fost un proces foarte plăcut. Descoperind această istorie, am găsit și niște similitudini ale noastre cu personajele”, a menționat actrița, Mihaela Popescu.
„Rolul meu este împărțit cumva în trei părți: e rolul gazdei care primește oaspeții, oamenii de la spectacol și îi introduce în tema spectacolului și în ce urmează să se întâmple. Deja persoana care dă absolut toate datele istorice referitoare la caz și deja și persoana care dă sentința fetelor”, a subliniat actorul, naratorul spectacolului, Radu Moraru.
Spectacolul i-a apropiat pe spectatori de realitatea pe care au trăit-o cele două femei.
„Un manifest deosebit. Atâta căldură. Atâta sentiment național”, a susține fostul director al teatrului „Ginta Latină”, Tudor Țărnă.
Evenimentul a fost organizat de Parlament, în parteneriat cu Ministerul Culturii și „Teatrul Fără Nume”.
