Rezervele de apă din lacul de acumulare Novodnestrovsk au fost epuizate, iar în prezent debitul fluviului Nistru este menținut exclusiv de cursurile de apă din Munții Carpați. Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului. Oficialul nu a exclus riscul unei catastrofe ecologice care ar putea afecta toate râurile din Republica Moldova.
„Negocierile care au fost până acum au constat din rezervele făcute pe parcursul anului. Situația nu s-a îmbunătățit, rezerva s-a epuizat. (…) Astăzi este situația ideală când exact ce vine din munți trece tranzit prin acel lac de acumulare și vine în Republica Moldova. Dacă nu ar fi existat acest lac de acumulare, această situație ar fi fost cu multe luni înainte. (…) Situație fără precedent care afectează toate râurile din țară”, a explicat Hajder.
În prezent, debitul de scurgere a ajuns la doar 30 m³/s pe fluviul Nistru și la 14 m³/s pe râul Prut. Cu toate acestea, volumul existent în cel mai mare fluviu al țării ar fi, în teorie, suficient pentru asigurarea alimentării cu apă a orașelor din Republica Moldova.
„Este un volum de apă care, în teorie, ajunge pentru aprovizionarea orașelor din Republica Moldova”, a menționat Hajder.
Totuși, pe viitor, în contextul schimbărilor climatice și al episoadelor tot mai frecvente de secetă prelungită, autoritățile vor fi nevoite să adapteze infrastructura, astfel încât instalațiile de captare să poată funcționa și la debite mai reduse, a explicat ministrul.
În prezent, situația hidrologică afectează deja mai multe orașe din Ucraina, inclusiv din apropierea complexului hidroenergetic, unde apa este furnizată populației după un program sistat.
Gheorghe Hajder a dat însă asigurări că municipiul Chișinău nu riscă deocamdată un astfel de scenariu, întrucât nivelul apei în lacul de acumulare de la Dubăsari se menține la cota de 28 de metri.
„Rezervele lacului ne pot asigura o compensare a debitului, dar nu vorbim de cantități foarte mari care să ne asigure o predictibilitate pe termen lung. (…) Trebuie să ne pregătim ca, în caz de secetă prelungită, să putem aproviziona oamenii din Chișinău”, a subliniat ministrul Mediului.
De asemenea, Hajder a declarat că „nu este relevant” să fie acuzată Ucraina pentru situația de pe Nistru, „din cauză că ar trebui să acuzăm toate țările din Uniunea Europeană, inclusiv Republica Moldova, pentru că nu plouă”.
Ministrul Mediului consideră că autoritățile de la Chișinău au negociat „foarte bine” cu cele de la Kiev debitul Nistrului, dar s-a ajuns în punctul în care „nu mai avem ce negocia”, rezervele fiind complet epuizate.
„Noi am negociat volumele de apă când am avut ce negocia, când am avut apă”, a punctat ministrul.
Cu un mesaj similar a venit și premierul Vasile Tofan, care a declarat că înțelege nemulțumirile și criticile cetățenilor, subliniind însă că își dorește ca acestea să rămână critici constructive, fără a fi acuzată o altă țară.
„Nu putem căuta vinovați acolo unde problema are cauze mult mai largi. Uitați-vă la ce se întâmplă în regiune: Dunărea, care avea un debit de circa 3.600 m³/s, a ajuns la aproximativ 1.600 m³/s pe anumite porțiuni. În unele zone din România nivelul apei a scăzut dramatic. Pe Rin, nivelul apei a ajuns extrem de scăzut pe anumite porțiuni, afectând inclusiv circulația barjelor pe una dintre cele mai importante artere economice ale Europei. Pe Prut, debitul a coborât până la aproximativ 14 m³/s. Avem de-a face cu o problemă regională gravă, iar soluțiile trebuie căutate pornind de la realitate, nu de la acuzații”, a menționat Tofan.
