Kievul a fost supus unor atacuri masive cu drone rusești pe 30 septembrie și 1 octombrie. Printre țintele vizate se numără o școală, un pod strategic care leagă cele două maluri ale Niprului, precum și Institutul de Cercetări Nucleare din capitala ucraineană.
Astfel, atacul din 30 septembrie a lovit direct zona în care se află un reactor nuclear de cercetare. Deflagrația, produsă în jurul orei locale 18:18, a cauzat un incendiu care însă a fost stins rapid de pompieri. Din fericire, nicio persoană nu a fost rănită, potrivit comunicatului oficial, transmite Kyiv Independent.
Autoritatea de reglementare a dat asigurări că reactorul VVR-M și sistemele esențiale pentru siguranța acestuia nu au fost afectate, iar nivelul de radiații a rămas în limitele fondului natural normal, înregistrând valori între 0,16 și 0,20 microsieverți pe oră.
Reactorul este oprit încă din februarie 2022, când miezul acestuia a fost descărcat complet pentru a minimiza riscurile radiologice odată cu izbucnirea invaziei ruse. În prezent, instalația este utilizată exclusiv pentru mentenanța sistemelor de securitate.
Institutul aparține Academiei Naționale de Științe a Ucrainei și desfășoară cercetări în domeniile fizicii nucleare, energiei atomice și radioecologiei.
„Loviturile cu drone asupra teritoriului Institutului de Cercetări Nucleare reprezintă un atac asupra unui obiectiv nuclear pașnic, utilizat exclusiv în scopuri științifice și de cercetare”, a menționat Inspectoratul de Stat pentru Reglementare Nucleară din Ucraina.
Astăzi, doua drone rusești au lovit în apropierea picioarelor de susținere ale Podului de Sud din Kiev, perturbând o legătură cheie de metrou între malul estic și cel vestic al orașului, a declarat primarul Vitali Kliciko. Este pentru prima dată de la începutul războiului când dronele rusești țintesc unul dintre podurile capitalei ucrainene.
Lovitura s-a produs în jurul orei locale 11:30, chiar în momentul în care pilonul era traversat de autoturisme și de o garnitură de metrou. Imagini surprinse la scurt timp și distribuite pe rețelele de socializare arată un incendiu izbucnit pe pod și o coloană densă de fum.
În urma loviturilor, traficul pe pod a fost oprit complet pentru a permite echipajelor de urgență să evalueze pagubele. În momentul exploziei, pulberea ridicată de unda de șoc a pătruns în vagoanele metroului prin sistemul de ventilație.
Din fericire, nici pasagerii și nici mecanicul nu au fost răniți, iar structura trenului nu a suferit avarii. Garnitura a fost totuși retrasă în depou pentru verificări tehnice suplimentare.
La ora locală 14:25, Administrația de Stat a Orașului Kiev a anunțat reluarea circulației, precizând că inspecția tehnică preliminară nu a depistat avarii critice la structura de rezistență a podului.
Până la amiază, alertele de atac aerian răsunaseră deja de șase ori în capitală, iar explozii au fost raportate în mai multe cartiere, inclusiv în sectorul central Pecersk.
Cu doar câteva ore înainte de atacul asupra podului, o altă dronă rusă a lovit o școală din sectorul Solomianskîi. Impactul a provocat un incendiu la etajul al treilea și a distrus parțial un perete, geamurile și ușile clădirii. Copiii și profesorii se aflau în adăpost în momentul loviturii, astfel că nicio persoană nu a avut de suferit.
„Scursurile rusești continuă să atace viața în întreaga noastră țară, copiii ucraineni și școlile noastre. Rusia trebuie trasă pe deplin la răspundere pentru acest lucru și trebuie să primească un răspuns pe măsură pentru loviturile sale”, a scris Zelenski pe rețeaua X.
Autoritățile locale au anunțat că dronele rusești au lovit, de asemenea, un complex nerezidențial din sectorul Pecersk și mai multe depozite din raionul Solomianskîi.
Rusia și-a intensificat atacurile asupra Kievului încă de la sfârșitul lunii august. Moscova folosește tot mai frecvent drone cu reacție, mult mai rapide, lansate la orice oră din zi și din noapte, ceea ce le face extrem de dificil de interceptat pentru apărarea antiaeriană ucraineană.
Noul val de lovituri vine la doar o zi după ce Rusia a lansat cel mai masiv atac asupra infrastructurii energetice a capitalei din toamna trecută încoace, provocând pene masive de curent.
