Aflat la Chișinău, comisarul european pentru Economie și Productivitate, Valdis Dombrovskis, a oferit un interviu exclusiv pentru „Cutia Neagră”. Ce spune oficialul european despre reformele pe care trebuie să le facă Republica Moldova, banii europeni care urmează să ajungă în țara noastră și ce mai trebuie să facă autoritățile pentru a beneficia de sprijinul UE - aflați în interviul realizat de Mariana Rață.
- Domnule comisar, bună seara și vă mulțumesc că sunteți alături de noi la TV8.
- Bună seara!
- Aș vrea să încep discuția noastră cu integrarea europeană. Recent ați afirmat că Republica Moldova este gata, din punct de vedere tehnic și politic, să deschidă toate cele 6 clustere de aderare și că extinderea UE este acum un imperativ geopolitic. Când se poate aștepta Moldova la aceasta?
- Într-adevăr, Comisia Europeană a evaluat Moldova ca fiind pregătită să deschidă toate cele 6 clustere de aderare. Decizia privind momentul exact când acest lucru se va întâmpla este acum în mâinile statelor membre.
Astfel, două din cele șase clustere sunt deja deschise și sperăm la progrese rapide și cu clusterele rămase. Însă ideea este că nu așteptăm deschiderea oficială. Deja lucrăm împreună cu Guvernul Republicii Moldova la progresele din acele clustere, diferite, în cadrul diferitor capitole de negociere, astfel încât procesul de negocieri de aderare este, de facto, în curs.
- Ați putea să ne spuneți totuși un termen aproximativ când ar putea fi deschise oficial?
- Cât privește acele clustere, nu vă pot oferi un termen, deoarece acesta nu ține de Comisia Europeană. Așadar, Comisia Europeană este responsabilă să facă evaluarea. Și am și facut-o. În concluziile la evaluare am afirmat că Republica Moldova este pregătită să le deschidă, însă această decizie urmează a fi luată de statele membre și, în mod evident, noi îndemnăm statele membre să avanseze rapid în acest sens.
- Și deoarece ați menționat acest lucru, decizia ar trebui să fie una comună, a tuturor statelor membre ale UE și având în vedere contextul politic intern în UE și situația geopolitică la frontieră, ce factori ar putea amâna aderarea țării noastre?
- Sperăm că nu vor fi întârzieri nepotrivite, deoarece, aș spune că în Uniunea Europeană cu adevărat a avut loc un proces de reconsiderare a extinderii per general. Și aș mai spune că 5 sau 7 ani în urmă ar fi fost inimaginabil să avansăm atât de mult în procesul de aderare, inclusiv pentru Moldova, deoarece într-adevăr vedem că situația geopolitică devine mai complexă și mai complicată E la fel și pentru Uniunea Europeană. E cumva o alegere strategică: să exportăm stabilitate sau să importam instabilitate. Așadar, mai degrabă lucrăm îndeaproape cu vecinii. Tratăm procesul de extindere cu maximă seriozitate și exportăm stabilitate.
- Și acum pentru țările UE ce ar fi important să vadă, din partea Moldovei, ca să se asigure că Moldova va oferi stabilitate în UE, fiind membru?
- Noi vedem procesul ca unul reciproc benefic. Astfel, pe de o parte, vedem Moldova ca un partener stabil și geopolitic aliniat. Pe de alta, este o piață în creștere pentru companiile și investițiile europene și aduce o experiență solidă în combaterea, de exemplu, a dezinformării ruse, a interferenței acesteia în procesele politice, adică experiență în protejarea democrației, subiect actual și în UE. Așadar, vedem acest proces de cooperare ca un proces reciproc avantajos.
- Și cât de important este procesul politic intern din Moldova pentru luarea deciziei de către statele membre ale UE?
- În mod evident, este important să avem un Guvern pro-european, iar alegerile recente au confirmat această direcție europeană a Republicii Moldova. Până la urmă, este un proces ce se bazează pe merite. Adică și țările candidate vor trebui să implementeze toare reformele, să-și alinieze legislația cu cadrul legislativ al Uniunii Europene. Astfel, e mult de lucru și, într-adevăr, e nevoie de determinare și voință politică continuă de a munci și avansa pe toate acestea.
- Aș vrea să continuăm discuția și să ne referim la aceste noi declarații ale președintei Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen, cu referire la foile de parcurs pentru patru cei mai avansați candidați, printre care și Moldova, cu termeni și rezultate livrabile clare, cum s-a exprimat purtătorul său de cuvânt. Povestiți-ne mai multe despre ce ar putea de fapt include foaia de parcurs economică a Moldovei. Ce anume se așteaptă de la Moldova în termeni economici?
- Cât privește publicarea acelor foi de parcurs de aderare, le vom publica ceva mai târziu luna aceasta, de aceea nu pot anunța în prealabil acest lucru acum. Însă, cât privește această integrare economică, după cum ați întrebat, acest proces este deja în curs și este aliniat și cu abordarea actuală a UE față de extindere.
În paralel cu negocierile de aderare, deja integrăm țările de aderare în diferite programe și politici UE. Republica Moldova, de exemplu, face deja parte din zona roaming ca acasă, zona de plăți unice în euro, rezerva de securitate cibernetică. Totodată, constatăm că zona noastră de liber schimb cuprinzător și aprofundat aduce rezultate reale.
Aceasta a ajutat ca economia și exporturile Republicii Moldova să se reorienteze de la piața rusească către piața UE și la moment, UE este pe departe cel mai mare partener comercial al Moldovei. Aproximativ 56% din toate schimburile comerciale externe ale Moldovei sunt cu UE, China fiind departe, pe locul 2 cu o cotă cu mult mai mică. Astfel, această integrare economică deja are loc și aceasta este abordarea pe care o aplicăm în paralel cu procesul de extindere.
- De acord, totodată, sunt și alte reforme importante pe care trebuie să le implementăm. Ați putea menționa 2-3? Care credeți că sunt reformele critice pe care ar trebui să le efectuăm?
- Aș spune că ele sunt practic aliniate cu Planul de Creștere al UE pentru Moldova. Avem acest plan de creștere cu 1,9 miliarde de euro și abordarea pe care o aplicăm este că conectăm reformele și investițiile. Până la urmă, aș spune că executarea este la zi și implementarea reformelor este la zi și deja am debursat Moldovei peste 500 milioane euro din acest plan și urmează să mai debursăm încă 157 milioane euro foarte curând.
Așadar, lucrurile avansează bine, însă, în ceea ce privește agenda de reforme, aș menționa că mai sunt încă reforme importante de realizat. De exemplu, reforma întreprinderilor de stat, a administrației publice, a neutralității lor concurențiale, a rolului pe care îl joacă în economie și așa mai departe, precum și reformele din domeniul piețelor energetice și integrarea Moldovei în sistemele energetice ale UE.
Nu este vorba doar de o reformă, ci și de o inițiativă susținută de investiții majore, iar acesta este, evident, un aspect foarte important pentru Moldova în vederea remedierii vulnerabilității strategice și a integrării în spațiul economic al UE, ca să spunem așa.
- Noul Guvern își dorește întreprinderi de stat competitive și transparente, chiar și listarea acestora la bursă. Care este părerea dumneavoastră despre aceste obiective? Cât de importante sunt acestea?
- Evident, le susținem cu tărie, așa cum am spus și atunci când m-ați rugat să menționez câteva dintre reformele-cheie. Una dintre reformele-cheie pe care le-am menționat se referea tocmai la întreprinderile de stat. Acest lucru se reflectă foarte bine și în planul de creștere al Moldovei, așa că este, evident, o reformă importantă.
- Credeți că este mai important pentru Moldova, având în vedere că știți că Guvernul nu este cel mai bun administrator al întreprinderilor? Ar fi mai bine să se privatizeze?
- Moldova, într-un anumit sens, a realizat deja această evaluare, adică a analizat întreprinderile de stat tocmai pentru a identifica domeniile în care este necesară îmbunătățirea guvernanței, precum și cele în care aceste întreprinderi pot fi privatizate, având în vedere că gestionarea activităților respective nu ține, de fapt, de atribuțiile statului. Unele întreprinderi de stat, să zicem, ar putea fi chiar lichidate.
- Însă, deocamdată nu am făcut-o.
- Da, dar această evaluare a situației s-a încheiat. Acum, aș spune că este o chestiune de punere în aplicare și, într-adevăr, cunoaștem planurile Guvernului și în ceea ce privește privatizarea, precum și listarea unui număr de companii la bursă, așa că aceasta este cu siguranță o direcție importantă de lucru.
- Vorbind despre Planul de Creștere, autoritățile noastre așteaptă următoarea tranșă din acest plan de creștere. Ați menționat că va veni în curând. Ne-ați putea oferi mai multe detalii?
- Am efectuat o evaluare a punerii în aplicare a reformelor legate de următoarea tranșă de finanțare și, așa cum am spus, în linii mari, punerea în aplicare a acestui tip de reforme este destul de solidă. Avem o rată de finalizare de aproximativ 90%, așa că progresele sunt bune și, în consecință, vom putea în curând să acordăm o sumă de peste 150.
- Da, deci nu există vreo problemă legată de, nu știu, ceva ce lipsește din ultimul nostru raport?
- Așa cum am spus, rata de finalizare este probabil în jur de 90%, nu de 100%, așa că mai lipsesc probabil câteva detalii minore, dar, per ansamblu, considerăm că este un progres bun. Desigur, ne așteaptă multă muncă, pentru că, dacă vorbim acum despre acest plan de creștere, suntem la jumătatea drumului din punct de vedere al timpului, dar în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor, mai sunt încă vreo 2/3 de reforme ce trebuie realizate. Așadar, din acest punct de vedere, va fi nevoie de multă muncă suplimentară din partea autorităților moldovene.
- Aceasta este următoarea mea întrebare, deoarece Moldova trebuie să absoarbă încă peste un miliard de euro până în 2027, adică într-un singur an, iar pentru aceasta ar trebui să realizăm numeroase reforme. Care este evaluarea dumneavoastră cu privire la ritmul real de evoluției componentei de investiții, a infrastructurii, a digitalizării și a sistemului de sănătate?
- Într-adevăr, aici observăm unele întârzieri. Constatăm că, în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor, lucrurile se desfășoară, în mare măsură, conform planului. În ceea ce privește investițiile, este nevoie de o accelerare a ritmului, așa că, din acest punct de vedere, tocmai am avut o discuție cu prim-ministrul, în cadrul căreia acesta a prezentat planul de înființare a ceea ce el numește o entitate centralizată de tip „Moldova Proiect”, care să se ocupe de aceste proiecte de investiții, precum și de contractare și așa mai departe.
Cred că acest lucru este important, deoarece este esențial să consolidăm capacitatea administrativă de a gestiona aceste proiecte de investiții, să concentrăm expertiza, în loc să o lăsăm împrăștiată între diferite ministere și instituții, unde probabil nu este suficientă în fiecare dintre ele. De asemenea, analizând experiența altor țări, o astfel de entitate centralizată care se ocupă de aceste proiecte de investiții, impulsionându-le, într-un anumit sens, poate contribui la accelerarea implementării.
- De fapt, Guvernul a aprobat săptămâna trecută înființarea unei astfel de agenții care va avea sarcina de a coordona proiectul în vederea absorbției fondurilor. Dar ce se va întâmpla dacă, la sfârșitul anului 2027, Moldova nu va fi absorbit toate aceste fonduri? Ar fi posibilă o prelungire a proiectului?
- În primul rând, aș spune că în acest moment să ne concentrăm asupra punerii în aplicare și asupra posibilității de a utiliza efectiv toate aceste fonduri,deoarece este important ca acești bani să ajungă efectiv în economia Moldovei, mai ales în contextul actual, deoarece știm că impactul economic pe care războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei îl are asupra Moldovei, cunoaștem impactul șocului prețurilor la energie la nivel global, care, din nou, este deosebit de pronunțat în Moldova. Prin urmare, este important ca acești bani să ajungă în Moldova acum și pe parcursul anului viitor. Așadar, să nu ne concentrăm acum pe întârzieri, ci pe modalitățile de a accelera punerea în aplicare a acestor măsuri și de a ne asigura că acești bani ajung efectiv în economia moldovenească.
- Da, dar va fi o mare provocare pentru Guvern să absoarbă un miliard de euro după ce a absorbit 400 de milioane în doi ani, mai mult de doi ani. Ar putea problemele economice ale Transnistriei să constituie un obstacol în calea aderării?
- Sperăm că și procesul de aderare în sine va contribui efectiv la soluționarea unora dintre aceste probleme. În același timp, desigur, aceasta nu este o condiție prealabilă strictă pentru aderarea Moldovei la UE. De exemplu, dacă ne uităm la Cipru, acesta are și el propriile sale probleme teritoriale nerezolvate, și totuși este membru al UE.
Evident că este o problemă, dar nu a constituit un obstacol și de aceea Ciprul de Nord nu a putut adera la Uniunea Europeană. La fel și în cazul Moldovei, nu ar trebui să fie un element de blocaj care să impună ideea că, din cauza problemei Transnistriei, Moldova nu poate adera. Sperăm însă că procesul de aderare va contribui, de asemenea, la soluționarea unor probleme destul de vechi.
- Dar unde credeți că se află cea mai mare provocare legată de Transnistria, în special din punct de vedere economic, având în vedere că vorbim despre zona gri sau întunecată a regiunii?
- Evident că există numeroase provocări. Știm că Moldova abordează deja unele dintre aceste provocări, în special în sectorul energetic, pentru a evita anumite dependențe de rețelele de distribuție sau de transport al energiei electrice și altele asemenea, adică aceste aspecte sunt luate în considerare. Așadar, va fi, evident, o problemă dificilă, dar mesajul pe care doresc să-l transmit este că, în sine, acest aspect nu ar constitui un obstacol în calea aderării Moldovei.
- Mă bucur să aud asta. Aș dori să continuăm discuția despre reformele structurale din Moldova și despre criza economică cu care ne confruntăm în prezent în Moldova. Ar fi minunat dacă ați putea să ne împărtășiți din experiența dumneavoastră în gestionarea unei crize economice majore în Letonia, din perioada în care ați fost prim-ministru, în 2009. Iar după un an de criză și numeroase reforme pe care le-ați adoptat, Letonia a devenit un „tigru baltic”. Ce considerați că ar trebui să facă Moldova de urgență în acest moment?
- Bine, în primul rând, nu aș face paralele directe. Doar ca să compar, în 2009, când am devenit prim-ministru, Letonia se confrunta cu o recesiune de două cifre. Se estimează că Moldova va înregistra în acest an o creștere de aproximativ 2%. Este o diferență mare. Este evident o situație dificilă din punct de vedere economic, dar nu ne aflăm într-o situație similară cu cea în care s-a aflat Letonia în timpul crizei financiare și economice globale. Așadar, din acest punct de vedere, nu există prea multe paralele directe.
De asemenea, în ceea ce privește problemele generate de instabilitatea financiară, de dificultățile din sectorul bancar și de problemele fiscale, situația din Moldova este diferită. În prezent, problemele provin în principal din sectorul energetic și din implicațiile economice ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Așadar, aș spune că, atât din punctul de vedere al dezvoltării economice și al tendințelor generale, cât și al factorilor care le determină, situația este foarte diferită.
În același timp, desigur, există câteva aspecte relevante în ceea ce privește importanța unor politici fiscale și macroeconomice solide. Probabil că aceasta a fost problema Letoniei la acea vreme, și anume că, după aderarea la UE în 2004, a existat probabil prea multă euforie. Acum nu se mai poate întâmpla nimic rău. Facem parte din UE. Facem parte din NATO, iar acest lucru a dus la apariția unor probleme legate de politica fiscală. A dus la o creștere necontrolată a creditării. A dus la supraîncălzirea economiei. Așadar, este, practic, o reamintire a importanței unor politici fiscale și macroeconomice solide, deoarece acestea constituie baza pe care se poate construi apoi creșterea economică și toate celelalte aspecte.
- Dar ce sfat ne-ați da? Avem nevoie de un plan de austeritate în Moldova chiar acum?
- Nu l-aș numi un plan de austeritate, dar, într-adevăr, Moldova se confruntă cu un deficit bugetar care se menține la un nivel ridicat; astfel, cifrele pe care mi le-au furnizat astăzi reprezentanții Guvernului indică o estimare a execuției bugetare care se situează undeva în jurul unui deficit de aproximativ 4,5% din PIB. Valoarea de referință a UE pentru deficit este de 3% din PIB. Dincolo de acest prag, se consideră că este vorba de un deficit excesiv. Așadar, din acest punct de vedere, da, cu siguranță trebuie să se analizeze cum se pot aduce atât deficitul bugetar, cât și raportul dintre datorie și PIB pe o traiectorie descendentă.
- Aș dori să vă întreb despre împrumuturile noastre. În prezent, datoria externă a Moldovei se ridică la peste 10,4 miliarde de euro, ceea ce echivalează cu aproape 60 % din PIB-ul nostru. Este acesta un motiv de îngrijorare și cât de sustenabil este nivelul datoriei pentru economia Moldovei?
- În primul rând, cifrele privind raportul datorie/PIB la care mă gândeam erau de fapt mai mici, cred că sub 50% în orice caz. Cu siguranță, se află pe o traiectorie ascendentă și, având în vedere acest nivel al deficitului bugetar, ei bine, se preconizează că va crește. Așadar, acesta este un aspect care trebuie abordat.
Iar ideea este că, în acest moment, la nivel global, asistăm la o anumită reevaluare a datoriei suverane. Astfel, randamentele obligațiunilor suverane din SUA și din multe țări ale UE au crescut destul de substanțial. Prin urmare, serviciul datoriei publice devine din ce în ce mai costisitor.
Așadar, acesta este un aspect pe care guvernele trebuie să îl aibă în vedere atunci când elaborează politica fiscală, deoarece, în timpul pandemiei de COVID, în Uniunea Europeană am aplicat un pachet de stimulente fiscale cu acoperire largă. Însă un astfel de pachet de stimulente fiscale cu acoperire largă poate fi aplicat doar atunci când ratele dobânzilor sunt practic la zero. În prezent, ne aflăm într-un context cu totul diferit în ceea ce privește ratele dobânzilor, iar acest lucru impune, de asemenea, o mai mare prudență fiscală.
- Din păcate, cheltuim foarte mulți bani pentru protecția socială a cetățenilor noștri și nu pentru investiții în economie. Mai am două întrebări referitoare la piața unică. Putem conta pe accesul la piața unică în timpul negocierilor, nu abia după ce vom deveni țară europeană, așa cum sugerează chiar planul Comisiei, sau abia după încheierea fiecărui capitol?
- Așa cum spuneam mai devreme, într-adevăr. Acum avem această nouă abordare a extinderii, prin care permitem țărilor candidate să se alăture politicilor UE, să participe la programele UE și să beneficieze de acces sectorial la piața unică încă din timpul procesului de aderare. Asta este, de fapt, ideea: să facem această integrare economică mai graduală. Așadar, din acest punct de vedere, nu va trebui să așteptăm până când toate capitolele vor fi închise pentru a putea avea acces la piață. Acest lucru se întâmplă deja în diferite domenii de politică.
- Da, dar anul trecut Moldova a fost evaluată ca fiind doar moderat pregătită în ceea ce privește libera circulație a mărfurilor. Care este situația în prezent?
- Mă refeream la această punere în aplicare a unei zone de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, care a reprezentat, de fapt, o reorientare remarcabilă a fluxurilor economice externe de la Rusia către UE, însoțită de creșteri rapide și, așa cum am spus, 5 % din comerțul exterior al Moldovei se desfășoară cu UE.
Desigur, pe de o parte, aceasta reprezintă o provocare pentru întreprinderile din Moldova, deoarece presupune ca aceste mărfuri să respecte standardele europene, dar, pe de altă parte, da, deși necesită anumite investiții, oferă în schimb acces la o piață foarte mare și la o piață previzibilă. De asemenea, din experiențele noastre din Letonia pot spune că, de fiecare dată când apărea vreo problemă politică cu Rusia, brusc se descoperea ceva în mărfurile exportate și acestea erau blocate.
Știu că același lucru s-a întâmplat și în cazul Moldovei. În Uniunea Europeană nu există astfel de situații, așa că aveți parte de previzibilitate. Da, trebuie să investești, dar în schimb ai acces la o piață vastă și poți conta pe faptul că această piață există și că nu există manevre politice.
- Și ultima mea întrebare, de fapt, nu va fi o întrebare, ci vă voi ruga să completați propozițiile. Moldova în UE până în 2030 este posibil dacă...?
- Este posibil dacă Moldova îndeplinește toate condițiile de preaderare. Este un proces bazat pe merite. Cunoaștem ambiția Guvernului de a încheia negocierile de aderare până la sfârșitul anului 2028. Este un obiectiv foarte ambițios, dar îl susținem. Însă, întrucât este un proces bazat pe merite, este important ca totul să se realizeze în conformitate cu acest calendar.
- Și aceasta este o decizie luată de toate statele membre ale UE.
- Într-adevăr. În cele din urmă, toate statele membre ale UE trebuie să ia o decizie în această privință.
- Domnule Dombrovskis, vă mulțumesc foarte mult pentru interviu.
- Mulțumesc.
