Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) susține reforma administrației publice locale, însă are mai multe semne de întrebare privind modelul ales de autorități, care prevede împărțirea țării în trei regiuni - Nord, Centru și Sud. Expertul CALM Viorel Rusu afirmă că organizația nu a fost consultată atunci când s-a optat pentru acest scenariu și consideră că, înainte de stabilirea numărului de regiuni, trebuie clarificate atribuțiile acestora. De cealaltă parte, deputata PAS Larisa Voloh spune că varianta celor trei regiuni a fost aleasă în urma consultărilor, în detrimentul scenariului care prevedea 10 raioane consolidate. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8.
Potrivit deputatei PAS Larisa Voloh, strategia de reformă prevedea două scenarii pentru reorganizarea celui de-al doilea nivel al administrației publice locale: crearea a 10 raioane consolidate sau organizarea în regiuni.
„Deci, pe partea de reformă a autorităților locale era amalgamarea voluntară, municipalizarea, care a fost ca un scenariu propus de către CALM. Mai bine de 60% din autoritățile publice locale au decizii voluntare de a se amalgama și de a se administra. Exact același lucru a fost pe nivelul 2. Deci, am avut două scenarii: cele 10 raioane consolidate și regiunile. S-a ales scenariul regiunilor, reieșind din discuțiile, din așteptările cetățenilor, ca urmare a consultărilor care au avut loc în regiuni. Deci, acest scenariu a fost identificat ca unul cel mai potrivit și cel mai bun la etapa actuală”, susține deputata PAS.
Deși expertul CALM Viorel Rusu a declarat că reprezentanții Congresului nu au fost consultați atunci când s-a decis alegerea scenariului cu trei regiuni, membrii susține ideea ca reforma să înceapă de la nivelul al doilea al administrației publice locale.
„Vreau să spun că reprezentanții CALM nu au discutat și nu au fost consultați. Pur și simplu, iarăși de sus în jos a fost ales scenariul respectiv cu trei, deși Congresul nu este împotrivă, el a propus chiar de la bun început să începem cu nivelul al doilea”.
Expertul consideră însă că discuția nu ar trebui să se concentreze doar pe numărul raioanelor sau regiunilor: „Deci, nu contează numărul care este, dar contează ce fac aceste autorități ale administrației publice locale de nivelul al doilea”.
Rusu susține că, în ultimii ani, mai multe competențe au fost transferate către structuri ale statului, proces pe care îl califică drept recentralizare: „După cum știți, educația, învățământul, asistența socială, medicina au fost luate, adică a fost făcută o recentralizare. Anume recentralizare prin aceste agenții, care sunt niște structuri desconcentrate. Adică, noi, în loc să finalizăm procesul de descentralizare, începem recentralizarea, dacă luăm după toate aceste elemente”.
Expertul CALM Viorel Rusu susține că, înainte de stabilirea numărului de regiuni, ar trebui clarificate atribuțiile viitoarelor autorități de nivelul al doilea. Potrivit lui, există riscul ca acestea să dubleze activitatea unor structuri deja existente în teritoriu.
„De exemplu, stațiile de autobuze, drumurile interraionale, conductele magistrale care există între localitățile de nivelul întâi. Este competența lor. Niște structuri, întreprinderi municipale care asigură cooperarea intercomunitară. Și întrebarea este: aceste trei vor putea păstra aceste servicii măcar la nivelul respectiv?”, s-a întrebat expertul CALM.
Viorel Rusu susține că reforma trebuie să vizeze atât administrația locală, cât și cea centrală, mai ales în contextul discuțiilor despre reducerea numărului de funcționari.
„Din punctul de vedere că la noi se pune problema că trebuie să facem economie de resurse, că avem prea mulți funcționari, nu se știe unde, la nivel central sau local. Iată aici, o asemenea statistică nu este, deoarece reforma trebuie să fie în ambele părți: și la nivel central, și la nivel local”.
De cealaltă parte, deputata PAS Larisa Voloh spune că viitoarele consilii regionale nu vor deține proprietăți și vor avea mai puține competențe. Bunurile gestionate acum de consiliile raionale ar urma să fie transmise autorităților locale de nivelul întâi, la fel ca o parte dintre serviciile oferite în prezent.
„Am zis: cultura, sportul sau alt gen de activități extracurriculare, cum erau școlile de arte, de exemplu, școlile sportive, taberele de odihnă pentru copii și o altă gamă de servicii pe care consiliul raional le presta, deci vor merge către autoritățile de nivelul întâi”, a explicat deputata.
În ceea ce privește angajații actualelor consilii raionale, Voloh susține că o parte dintre aceștia se vor putea regăsi în alte structuri ale administrației publice:„Deci, acești funcționari o să se regăsească în sistemul administrativ, pentru că noi avem nevoie de funcționari bine pregătiți, doar în alte niveluri de administrare, de guvernare”.
TV8.md amintește că Guvernul a prezentat oficial conceputul reformei administrative. Astfel, în loc de 32 de raioane vom avea trei regiuni: Nord, Centru și Sud. Totodată vom avea trei municipii: Chișinău, Bălți și Taraclia, iar Autonomia Găgăuză își va păstra statutul special. Executivul nu a precizat câți bani va economisi statul și nici câți funcționari vor fi disponibilizați, însă dă asigurări că locuitorii nu vor fi afectați, iar toate serviciile pentru cetățeni vor fi păstrate acolo unde sunt acum.
