În ziua 1683 de război, cinci drone au survolat sâmbătă dimineață spațiul aerian al Republicii Moldova, potrivit ministerului Apărării de la Chișinău. Explozii au fost auzite în mai multe raioane, iar fragmente ale unor aparate de zbor au fost descoperite în mai multe zone din țara noastră. Din fericire, nu au fost raportate victime. Chișinăul condamnă incidentele, care se întâmplă tot mai des.
Între timp, ruşii continuă atacurile asupra podurilor din Kiev. O dronă propulsată cu reacție a lovit podul de Nord, la o zi după atacurile repetate asupra podului de Sud, care au dus la suspendarea circulației rutiere și a metroului. Kievul cere sancțiuni tot mai drastice pentru Rusia, în urma celui mai recent val de bombardamente care a lovit orașele. Între timp, avioanele NATO au fost trimise să verifice obiectul neidentificat în apropierea Lituaniei.
UPDATE Discuţiile administraţiei preşedintelui american Donald Trump cu Rusia privind încheierea războiului din Ucraina s-au extins pentru a include un acord petrolier în valoare de miliarde de dolari, de pe urma căruia ar urma să profite oameni de afaceri din Orientul Mijlociu care au legături cu negociatorii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner, a relatat sâmbătă The New York Times (NYT), citat de Reuters. Acordul, care depinde de aprobarea guvernului SUA şi a Kremlinului, vizează un vast ansamblu de zăcăminte petroliere, rafinării şi benzinării din întreaga lume, deţinute de grupul energetic rus Lukoil, potrivit articolului, scrie agerpres.ro. Casa Albă, Departamentul Trezoreriei SUA şi Lukoil nu au răspuns solicitărilor de a comenta în afara orelor obişnuite de program.
UPDATE Rusia a făcut din nou apel sâmbătă către diplomaţi şi cetăţenii străini aflaţi la Kiev să părăsească oraşul, avertizând că forţele sale vor continua să lanseze „atacuri de represalii masive” împotriva capitalei ucrainene, scrie AFP. „Responsabilitatea pentru eventualele consecinţe negative revine în întregime celor care ignoră acest avertisment”, a adăugat ministerul, anunţând că „forţele armate ruse vor continua să lanseze represalii masive” împotriva „ţintelor militare din Kiev şi din alte oraşe ucrainene”.
UPDATE Ministerul de Externe de la Chișinău l-a convocat pe ambasadorul agreat al Rusiei și i-a înmânat o notă de protest după survolarea spațiului aerian al Republicii Moldova de către cinci drone și rachete. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, aparatele de zbor au explodat în apropierea unor localități din patru raioane, provocând incendii și pagube materiale. Reprezentanții MAE au atras atenția asupra gravității incidentului, care ar fi pus în pericol viața și securitatea cetățenilor Republicii Moldova.
UPDATE Locuitorii orașului temporar ocupat Oleșki din regiunea Herson sunt nevoiți să părăsească orașul pe jos sau cu propriul transport din cauza lipsei de hrană, apă și medicamente, riscând să se detoneze pe mine. Acest lucru a fost declarat de Împuternicitul Radei Supreme a Ucrainei pentru drepturile omului, Dmytro Lubineț, informează RBC-Ucraina, făcând trimitere la canalul său de Telegram. Potrivit ombudsmanului, zeci de oameni sunt nevoiți să plece din orășel pe biciclete, mopede sau să meargă pe jos, neexistând rute sigure și legături de transport. Oamenii își părăsesc casele pentru a găsi hrană și lucrurile necesare pentru ei și cei apropiați. El a subliniat că astfel de acțiuni ale părții ruse reprezintă o încălcare gravă a celei de-a Patra Convenții de la Geneva.
UPDATE Rusia ar pregăti o amplă campanie de atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei în această iarnă, cu scopul de a provoca pene masive de curent și de a forța oprirea celor trei centrale nucleare funcționale ale țării. Planul, descris într-un document obținut de The New York Times, prevede folosirea a până la 1.000 de rachete, drone și bombe și vizează inclusiv sistemele de alimentare cu apă.
UPDATE Ucraina le-a arătat partenerilor europeni ceea ce a spus că au fost interceptate planuri rusești de a întrerupe alimentarea cu energie electrică, încălzire și apă a orașelor mari în această iarnă, potrivit New York Times. De luni de zile, oficialii ucraineni au avertizat oamenii să se pregătească pentru ceea ce ar putea fi cea mai grea iarnă a lor în război. Rusia, au spus ei, își va folosi armele din ce în ce mai puternice pentru a încerca să paralizeze rețeaua electrică a țării. Primul atac major era așteptat la sfârșitul acestei toamne, odată cu prima „mușcătură” de frig.
UPDATE Un motociclist din Rusia, care are legături cu unul dintre principalii coordonatori ai operațiunilor rusești de sabotaj împotriva Europei, a fost identificat drept persoana care ar fi orchestrat atacul eșuat asupra unui avion cargo ucrainean de pe aeroportul din Leipzig, în care a fost folosită o dronă încărcată cu explozibili, potrivit unei investigații The Telegraph și Welt am Sonntag.
UPDATE Președinta Maia Sandu și Ministerul Afacerilor Externe condamnă atacurile masive lansate de Rusia asupra Ucrainei în noaptea de vineri spre sâmbătă și încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova. În această dimineață, în decurs de doar 15 minute, cinci drone și rachete au pătruns în spațiul aerian al țării și au explodat în apropierea unor localități din patru raioane.
UPDATE Deocamdată, autoritățile nu au precizat tipul și proveniența dronelor. De asemenea, nu a fost stabilit dacă fragmentele descoperite în mai multe zone provin de la aparatele de zbor detectate în timpul survolării. Autoritățile le recomandă cetățenilor să evite zonele în care au fost semnalate explozii și să nu se apropie și să nu atingă fragmente sau alte obiecte suspecte. În astfel de situații, oamenii sunt îndemnați să apeleze numărul de urgență 112.
UPDATE Aeroportul din Vilnius a fost închis temporar sâmbătă, iar avioanele de vânătoare NATO aflate în misiune de poliție aeriană au fost ridicate de la sol, după ce autoritățile lituaniene au detectat un obiect despre care se presupune că ar fi o dronă și care se îndrepta spre Lituania dinspre Belarus, relatează Reuters. Autoritățile au primit, de asemenea, mai multe sesizări din partea locuitorilor care susțin că ar fi observat un posibil obiect în afara Vilniusului, deplasându-se în direcția orașului Jonava. Informațiile nu au fost însă confirmate oficial.
UPDATE Locuitorii din raioanele Căușeni, Ștefan Vodă, Anenii Noi și Hîncești au alertat autoritățile după ce au auzit explozii în afara localităților. La ora 07:50, Poliția din Căușeni a fost sesizată în legătură cu o explozie produsă în afara orașului, din zona respectivă ridicându-se fum dens. Polițiștii ajunși la fața locului au descoperit fragmente ale unei drone. Alte fragmente de dronă au fost găsite în apropierea localităților Dubovca și Hîncești, precum și în raionul Anenii Noi, între satele Delacău și Puhăceni. O altă explozie a fost raportată în apropierea satului Crocmaz, din raionul Ștefan Vodă. Potrivit Poliției, deflagrația s-a produs într-o plantație de viță-de-vie, în apropierea unei brigăzi agricole. Nu au fost raportate victime.
UPDATE „Serviciul Operații Aeriene al Armatei Naționale precizează că astăzi, 3 octombrie, în intervalul de timp 7:45-8:00, spațiul aerian național a fost survolat de cinci aparate de zbor fără pilot”, a transmis ministerul Apărării, care a precizat că Serviciul Operații Aeriene continuă monitorizarea spațiului aerian al Republicii Moldova, în coordonare cu autoritățile competente și partenerii. Aparatele au fost observate în apropierea localităților Anenii Noi, Ștefan Vodă, Hîncești, Tudora și Căușeni.
UPDATE Liderul american Donald Trump a decis să redirecționeze peste 52 de milioane de dolari din fonduri destinate inițial unor țări din Europa și din Orientul Mijlociu către aliați ai SUA din America Latină. Banii urmează să ajungă în Panama, Peru, Ecuador și Columbia, în cadrul schimbării priorităților administrației americane către emisfera vestică, potrivit The Telegraph.
UPDATE Ministerul rus al Finanțelor a precizat că bugetul va finanța arme și echipamente militare, salariile soldaților, sprijinul pentru familiile acestora și modernizarea companiilor din industria de apărare. O mare parte din banii suplimentari va merge probabil către producția de armament, consideră Janis Kluge, analist la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate din Berlin. Rusia produce deja cantități mari de rachete și drone. După aproape cinci ani de lupte, stocurile de muniție s-au redus atât de mult încât o mare parte din ceea ce este folosit pe front trebuie produs din nou, a explicat analistul.
UPDATE „Putin ridică miza”, a declarat Kirill Rogov, directorul grupului de cercetare Re: Russia, cu sediul la Viena, informează Bloomberg, citată de News.ro. Prin acest buget, liderul rus transmite că Rusia „va continua să investească în război, iar Europa trebuie să decidă dacă este pregătită să menţină acelaşi nivel de sprijin” pentru Ucraina, a explicat Rogov. Potrivit analistului, schimbarea este cu atât mai importantă cu cât planul de cheltuieli de acum un an alimentase speranțele că războiul s-ar putea încheia. Între timp, negocierile mediate de SUA nu au produs un acord de pace. Trimișii americani au discutat din nou cu Putin la Moscova în septembrie, apoi au mers la Kiev, fără ca aceste întâlniri să fie urmate de un progres major. Rusia continuă să bombardeze orașele și infrastructura Ucrainei.
UPDATE Rusia intenționează să crească puternic cheltuielile militare în 2027 și să le mențină la un nivel ridicat în următorii doi ani. Noul plan de buget arată că Moscova se pregătește pentru continuarea războiului din Ucraina, în ciuda presiunilor asupra economiei și a finanțelor publice, transmite spotmedia. Pentru anul viitor, Rusia prevede cheltuieli militare de 17,1 trilioane de ruble, echivalentul a 205 miliarde de dolari. Suma este cu peste 40% mai mare decât bugetul de apărare planificat pentru 2026 și cu aproape 380% peste nivelul din anul anterior invaziei. Cheltuielile totale reale rămân însă clasificate. Pentru 2028 și 2029, Moscova estimează doar reduceri mici: la 16,6 trilioane de ruble, respectiv 16,3 trilioane. Planul schimbă direcția anunțată în urmă cu un an, când Rusia intenționa să limiteze creșterea cheltuielilor militare pentru a reduce deficitul bugetar și a reface rezervele consumate în timpul războiului.
UPDATE Fermierul canadian care s-a mutat cu familia în Rusia pentru a scăpa de ideologia decadentă a Occidentului se teme că ar putea ajunge la război. El a relatat că a solicitat un permis de ședere permanentă, dar i s-a cerut să semneze un contract cu Ministerul Apărării din Rusia, potrivit Mediafax. Fermierul canadian s-a plâns în mediul online că, pentru a obține un permis de ședere permanentă în Rusia, i se cere să participe la război, potrivit NEXTA. Cetățeanul canadian Arend Feinstra s-a mutat în urmă cu doi ani în regiunea Nijni Novgorod împreună cu soția și cei opt copii. Pentru a obține un permis de ședere temporară, el a beneficiat de un program destinat străinilor care susțin „valorile tradiționale”.
UPPDATE O dronă rusească propulsată cu reacție a lovit podul de Nord din Kiev, care leagă cele două maluri ale râului Nipru, a confirmat primarul Vitali Kliciko. În urma atacului, au fost avariate carosabilul podului și liniile electrice aeriene pentru troleibuze. Circulația pe pod a fost oprită. Atacul de acum vine după ce forțele ruse au lovit în repetate rânduri podul de Sud din Kiev, vizat de cel puțin cinci drone în 36 de ore joi şi vineri, scrie Ukrainska Pravda. În urma acestor atacuri, circulația rutieră și cea a metroului pe podul de Sud au fost suspendate, iar autoritățile din Kiev au impus restricții suplimentare de trafic pe podurile peste Nipru, inclusiv limitarea circulației de pe malul drept spre cel stâng al podului de Nord în timpul alertelor aeriene.
UPPDATE Un avion de luptă Mirage 2000-5F, furnizat de Franța, a interceptat și distrus pentru prima dată, cu tunul automat de 30 mm de la bord, o rachetă de croazieră rusească de tip S8000 „Banderol”. Potrivit informațiilor publicate de inițiativa de monitorizare French Aid to Europe și de portalul militar Militarnîi, pilotul ucrainean a renunțat la utilizarea rachetelor aer-aer ghidate și a folosit unul dintre cele două tunuri ale aeronavei, fiecare cu o capacitate de 125 de proiectile și o cadență de tragere de până la 1.800 de lovituri pe minut, scrie Kiev Post.
UPDATE Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei (MAE) a dezmințit informațiile potrivit cărora ambasadele occidentale ar elabora planuri de urgență pentru mutarea personalului diplomatic de la Kiev la Liov sau în estul Poloniei. Purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean, Heorhii Tykhyi, a subliniat că procedurile standard prevăd notificarea prealabilă a autorităților și a precizat că nicio misiune diplomatică străină nu a transmis o solicitare privind relocarea. Reacția vine după informații publicate de The Guardian, în contextul intensificării atacurilor Rusiei asupra infrastructurii capitalei ucrainene.
UPDATE Prim-ministrul Letoniei, Andris Kulbergs, un susţinător ferm al Ucrainei, are şanse mari să rămână la putere după alegerile naţionale de sâmbătă, întrucât mulţi alegători devin tot mai îngrijoraţi de o potenţială agresiune rusă pe fondul incursiunilor în spaţiul aerian care au dus la prăbuşirea coaliţiei anterioare, dar societatea, în care există o minoritate etnică rusă semnificativă, rămâne divizată, relatează Reuters, citat de news.ro.
UPPDATE Fondul comun de investiții pentru reconstrucția SUA–Ucraina, înființat în baza celebrului acord privind mineralele, dorit de Donald Trump și semnat în aprilie 2025, a anunțat prima investiție majoră în domeniul mineralelor critice. E vorba de un parteneriat cu firma ucraineană BGV Group Management, în valoare de aproximativ 30 de milioane de dolari, pentru identificarea unor zăcăminte de pământuri rare, beriliu și zirconiu în Ucraina, scrie Kiev Independent. Acordul reprezintă primul proiect concret de anvergură al fondului în sectorul mineralelor critice, care între timp a depășit domeniul exploatării resurselor minerale. Fondul va investi și în securitatea energetică a Ucrainei, prin suplimentarea unui împrumut de 85 de milioane de euro acordat companiei DTEK pentru un proiect de stocare a energiei în baterii și prin participarea la dezvoltarea unor centrale de cogenerare menite să refacă alimentarea cu energie a comunităților afectate de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice.
UPPDATE Uniunea Europeană a respins solicitarea Ucrainei de a primi în avans fonduri suplimentare pentru apărare, condiționând deblocarea ajutorului financiar de aplicarea reformelor promise. Kievul ceruse accelerarea plăților din programul de împrumuturi de 90 de miliarde de euro pentru 2026-2027, după ce președintele Volodimir Zelenski estimase necesarul suplimentar pentru apărare la 27 de miliarde de dolari. Ucraina a primit până acum doar 15,7 miliarde de euro în acest an, din cauza întârzierilor în implementarea reformelor. Bruxelles-ul susține că aproximativ 34 de miliarde de euro ar putea fi deblocate până la sfârșitul anului, dacă guvernul ucrainean elimină scutirea de taxe pentru coletele internaționale de valoare mică, introduce noi reguli fiscale pentru platformele digitale și nu renunță la angajamentele deja îndeplinite, potrivit Financial Times.
