Plasticul este atât de prezent în viața de zi cu zi încât aproape că nu îl mai observăm. Îl găsim în ambalajele alimentelor, în haine, jucării, recipiente, ustensile de bucătărie, produse de igienă și chiar în unele dispozitive medicale. Cu toate acestea, o nouă analiză arată că substanțele chimice asociate acestor obiecte ridică semne serioase de întrebare privind sănătatea populației.
Potrivit unei investigații realizate de Environmental Justice Foundation (EJF), 92,8% dintre substanțele chimice analizate în produsele din plastic de uz curent prezintă un risc ridicat pentru sănătatea umană. Totuși, cercetătorii atrag atenția că problema este și mai complicată: pentru o mare parte dintre componentele folosite în fabricarea plasticului nu există suficiente date pentru a le determina gradul real de pericol.
Raportul, intitulat „Poison Plastics: How Chemicals in Everyday Plastics Are Harming Your Health”, a fost publicat pe 30 septembrie și analizează cinci categorii de produse de uz zilnic.
Ce conțin obiectele pe care le folosim în fiecare zi
Analiza indică procente îngrijorătoare de substanțe cu risc crescut în toate categoriile examinate:
- Materiale plastice în contact cu alimentele: aproximativ 92% dintre substanțele analizate au risc ridicat;
- Jucării pentru copii: o proporție de aproape 89%;
- Textile și haine: aproximativ 93%;
- Obiecte obișnuite din gospodărie (sticle de apă, ustensile și recipiente de bucătărie, tacâmuri, unelte de grădinărit, produse de birou): depășesc 92%;
- Produse igienico-sanitare și medicale (ață dentară, tampoane și produse menstruale, învelișuri de medicamente, plasturi, seringi): înregistrează un procent similar, de peste 92%.
Cercetătorii subliniază că aceste procente nu înseamnă că fiecare obiect din categoriile menționate este automat toxic, ci că substanțele chimice identificate și evaluate în compoziția lor au fost asociate, într-o proporție covârșitoare, unor riscuri mari pentru sănătate.
Cancer, infertilitate și dereglări hormonale
În literatura științifică, o parte dintre substanțele identificate în plastic au fost asociate cu afecțiuni grave: forme de cancer, afectarea fertilității, boli cardiovasculare, tulburări de dezvoltare și dereglări hormonale. Printre cele mai problematice grupe de substanțe monitorizate se numără bisfenolii, ftalații și PFAS (cunoscute drept „substanțe chimice eterne”).
Multe dintre acestea acționează ca perturbatori endocrini, interferând cu sistemul hormonal al organismului. Experții citați în raport atrag atenția că expunerea este extrem de periculoasă în cazul copiilor și în timpul sarcinii, perioade în care organismul este deosebit de vulnerabil.
Martin Wagner, coordonator al proiectului PlastChem și profesor de biologie la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie, avertizează că o parte dintre aceste substanțe sunt persistente, se degradează foarte greu și au tendința de a se acumula în organism și în mediu.
Marea necunoscută: mii de substanțe folosite fără a fi testate
Poate cel mai îngrijorător aspect al analizei nu îl reprezintă numărul substanțelor deja clasificate ca fiind periculoase, ci necunoscutele din industrie.
Baza de date PlastChem include aproximativ 16.000 de substanțe chimice utilizate în masele plastice. Pentru mai bine de 10.000 dintre acestea nu există suficiente informații disponibile privind pericolele pe care le-ar putea prezenta.
De asemenea, din cele 3.552 de substanțe analizate în detaliu de Raportul EJF sub aspectul expunerii și al toxicității, aproape 80% nu aveau date complete pentru a se putea realiza o evaluare integrală a riscului.
Dr. Philip Landrigan, medic pediatru și director al Global Observatory on Planetary Health din cadrul Boston College, consideră că această lipsă masivă de informații reprezintă una dintre marile probleme ale lumii moderne. În opinia sa, oamenii folosesc zilnic produse de consum fără a avea posibilitatea de a ști ce conțin cu adevărat sau cât de riguros au fost testate.
O producție scăpată de sub control
Dimensiunea fenomenului este amplificată de volumul uriaș de plastic produs la nivel global. Dacă în anul 1950 producția mondială era de doar două milioane de tone pe an, astăzi se depășește pragul de 430 de milioane de tone anual, conform datelor EJF.
Plasticul nu mai înseamnă doar pungi sau sticle. Materialele sintetice și aditivii chimici se regăsesc peste tot: în îmbrăcăminte, mobilă, jucării, bucătării, cosmetice și dispozitive medicale. Din cele 16.000 de substanțe chimice asociate plasticului identificate de proiectul internațional PlastChem, aproximativ 4.200 au fost deja clasificate cu grad ridicat de pericol pentru sănătate și mediu.
Reacția industriei chimice: apel la prudență
Concluziile raportului EJF au fost contestate de American Chemistry Council, organizația care reprezintă marii producători din industria chimică.
Reprezentanta organizației, Kimberly Wise White, a declarat că raportul trebuie privit cu „considerabilă prudență”, susținând că analiza omite surse relevante de date - cum ar fi bazele de date privind aditivii din plastic și registrele oficiale de reglementare din Statele Unite și Uniunea Europeană. Conform organizației, selectarea parțială a datelor creează o imagine incompletă asupra nivelului real de siguranță și reglementare.
În replică, EJF susține că datele arată clar necesitatea unor norme mult mai stricte și a unei transparențe totale. Organizația estimează că peste jumătate dintre substanțele identificate cu risc ridicat nu sunt reglementate nici la nivel internațional și nici în cele patru mari jurisdicții analizate: Uniunea Europeană, Japonia, Coreea de Sud și statul California.
Cercetătorii concluzionează că problema nu poate fi rezolvată exclusiv prin deciziile individuale ale consumatorilor. Deoarece multe dintre substanțele chimice sunt invizibile și nu sunt menționate pe etichete, cumpărătorii nu au cum să știe la ce se expun. Într-o lume învăluită în plastic, întrebarea crucială nu mai este doar cât plastic folosim, ci ce substanțe periculoase se ascund în obiectele pe care le atingem și le purtăm zi de zi
