Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1731: Drone în Moldova, duhul păcii și summit încheiat. Putin amenință, iar Zelenski vede „șansa uriașă”

Pericolul nevăzut din casă: Peste 90% din chimicalele din plasticul de uz zilnic pot pune sănătatea în pericol

folie alimentara
04 octombrie 2026, ora 16:19

Plasticul este atât de prezent în viața de zi cu zi încât aproape că nu îl mai observăm. Îl găsim în ambalajele alimentelor, în haine, jucării, recipiente, ustensile de bucătărie, produse de igienă și chiar în unele dispozitive medicale. Cu toate acestea, o nouă analiză arată că substanțele chimice asociate acestor obiecte ridică semne serioase de întrebare privind sănătatea populației.

Potrivit unei investigații realizate de Environmental Justice Foundation (EJF), 92,8% dintre substanțele chimice analizate în produsele din plastic de uz curent prezintă un risc ridicat pentru sănătatea umană. Totuși, cercetătorii atrag atenția că problema este și mai complicată: pentru o mare parte dintre componentele folosite în fabricarea plasticului nu există suficiente date pentru a le determina gradul real de pericol.

Raportul, intitulat „Poison Plastics: How Chemicals in Everyday Plastics Are Harming Your Health”, a fost publicat pe 30 septembrie și analizează cinci categorii de produse de uz zilnic.

Ce conțin obiectele pe care le folosim în fiecare zi

Analiza indică procente îngrijorătoare de substanțe cu risc crescut în toate categoriile examinate:

  • Materiale plastice în contact cu alimentele: aproximativ 92% dintre substanțele analizate au risc ridicat;
  • Jucării pentru copii: o proporție de aproape 89%;
  • Textile și haine: aproximativ 93%;
  • Obiecte obișnuite din gospodărie (sticle de apă, ustensile și recipiente de bucătărie, tacâmuri, unelte de grădinărit, produse de birou): depășesc 92%;
  • Produse igienico-sanitare și medicale (ață dentară, tampoane și produse menstruale, învelișuri de medicamente, plasturi, seringi): înregistrează un procent similar, de peste 92%.

Cercetătorii subliniază că aceste procente nu înseamnă că fiecare obiect din categoriile menționate este automat toxic, ci că substanțele chimice identificate și evaluate în compoziția lor au fost asociate, într-o proporție covârșitoare, unor riscuri mari pentru sănătate.

Cancer, infertilitate și dereglări hormonale

În literatura științifică, o parte dintre substanțele identificate în plastic au fost asociate cu afecțiuni grave: forme de cancer, afectarea fertilității, boli cardiovasculare, tulburări de dezvoltare și dereglări hormonale. Printre cele mai problematice grupe de substanțe monitorizate se numără bisfenolii, ftalații și PFAS (cunoscute drept „substanțe chimice eterne”).

Multe dintre acestea acționează ca perturbatori endocrini, interferând cu sistemul hormonal al organismului. Experții citați în raport atrag atenția că expunerea este extrem de periculoasă în cazul copiilor și în timpul sarcinii, perioade în care organismul este deosebit de vulnerabil.

Martin Wagner, coordonator al proiectului PlastChem și profesor de biologie la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie, avertizează că o parte dintre aceste substanțe sunt persistente, se degradează foarte greu și au tendința de a se acumula în organism și în mediu.

Marea necunoscută: mii de substanțe folosite fără a fi testate

Poate cel mai îngrijorător aspect al analizei nu îl reprezintă numărul substanțelor deja clasificate ca fiind periculoase, ci necunoscutele din industrie.

Baza de date PlastChem include aproximativ 16.000 de substanțe chimice utilizate în masele plastice. Pentru mai bine de 10.000 dintre acestea nu există suficiente informații disponibile privind pericolele pe care le-ar putea prezenta.

De asemenea, din cele 3.552 de substanțe analizate în detaliu de Raportul EJF sub aspectul expunerii și al toxicității, aproape 80% nu aveau date complete pentru a se putea realiza o evaluare integrală a riscului.

Dr. Philip Landrigan, medic pediatru și director al Global Observatory on Planetary Health din cadrul Boston College, consideră că această lipsă masivă de informații reprezintă una dintre marile probleme ale lumii moderne. În opinia sa, oamenii folosesc zilnic produse de consum fără a avea posibilitatea de a ști ce conțin cu adevărat sau cât de riguros au fost testate.

O producție scăpată de sub control

Dimensiunea fenomenului este amplificată de volumul uriaș de plastic produs la nivel global. Dacă în anul 1950 producția mondială era de doar două milioane de tone pe an, astăzi se depășește pragul de 430 de milioane de tone anual, conform datelor EJF.

Plasticul nu mai înseamnă doar pungi sau sticle. Materialele sintetice și aditivii chimici se regăsesc peste tot: în îmbrăcăminte, mobilă, jucării, bucătării, cosmetice și dispozitive medicale. Din cele 16.000 de substanțe chimice asociate plasticului identificate de proiectul internațional PlastChem, aproximativ 4.200 au fost deja clasificate cu grad ridicat de pericol pentru sănătate și mediu.

Reacția industriei chimice: apel la prudență

Concluziile raportului EJF au fost contestate de American Chemistry Council, organizația care reprezintă marii producători din industria chimică.

Reprezentanta organizației, Kimberly Wise White, a declarat că raportul trebuie privit cu „considerabilă prudență”, susținând că analiza omite surse relevante de date - cum ar fi bazele de date privind aditivii din plastic și registrele oficiale de reglementare din Statele Unite și Uniunea Europeană. Conform organizației, selectarea parțială a datelor creează o imagine incompletă asupra nivelului real de siguranță și reglementare.

În replică, EJF susține că datele arată clar necesitatea unor norme mult mai stricte și a unei transparențe totale. Organizația estimează că peste jumătate dintre substanțele identificate cu risc ridicat nu sunt reglementate nici la nivel internațional și nici în cele patru mari jurisdicții analizate: Uniunea Europeană, Japonia, Coreea de Sud și statul California.

Cercetătorii concluzionează că problema nu poate fi rezolvată exclusiv prin deciziile individuale ale consumatorilor. Deoarece multe dintre substanțele chimice sunt invizibile și nu sunt menționate pe etichete, cumpărătorii nu au cum să știe la ce se expun. Într-o lume învăluită în plastic, întrebarea crucială nu mai este doar cât plastic folosim, ci ce substanțe periculoase se ascund în obiectele pe care le atingem și le purtăm zi de zi

Troleibuzele Chișinăului au ajuns “în chirie” pentru afacerea-căpușă a unui membru MAN. Din parteneriatul conectat politic la primarul Capitalei, municipalitatea se alege cu bănuți, iar businessmanul – cu milioane. Cum a ajuns un personaj, anterior condamnat penal pentru gestionarea unei fabrici clandestine de țigări, să obțină un contract avantajos cu Regia Transport Electric, aflați, la Cutia Neagră PLUS. Doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, este invitatul de duminică al emisiunii „Cutia Neagră PLUS”. Cât gaz ar putea Ucraina să livreze Republicii Moldova în această iarnă și la ce preț? Poate Ucraina să ne ajute la detectarea și neutralizarea dronelor rusești? Care este situația reală de pe front și cum vede Kievul soluționarea conflictului transnistrean în actualul context regional? Aflați la Cutia Neagră PLUS de la TV8.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ce se întâmplă cu fondurile europene dacă Moldova nu reușește să le valorifice la timp? Cum pot influența negocierile de pace din Ucraina și interesele marilor puteri viitorul Republicii Moldova? Ce poate accelera sau întârzia procesul de integrare europeană? Nicu Popescu, emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice, răspunde la aceste întrebări într-un interviu cu Mariana Rață. Urmăriți Cutia Neagră PLUS, doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
O afacere dubioasă, în interesul unui consilier MAN, a scos locuitorii din Budești cu furcile la protest. Alesul local a obținut în arendă 6 hectare de teren în centrul satului, contra sumei de 58.000 de lei. Șesul unde sătenii își pășteau animalele se va transforma în aerodrom pentru distracții de lux. Ce alte pagube poate suporta Budeștiul, aflați din investigația Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Judecătorii au intrat în grevă japoneză pentru 30 de zile, purtând banderole albe pe mantii. Magistrații contestă formula de salarizare propusă de Ministerul Finanțelor și cer modificări care să reflecte responsabilitățile și volumul lor de muncă. Dar cât de justificate sunt revendicările, în condițiile în care salariile multor bugetari rămân mici, iar judecătorii din prima instanță câștigă deja zeci de mii de lei? Ce urmăresc magistrații prin acest protest și ce se va întâmpla după cele 30 de zile? De ce judecătorii cer ca toți colegii lor să treacă prin vetting și este pregătit CSM să preia evaluarea internă după aceleași standarde? Cum influențează decizia Curții Constituționale credibilitatea procesului de evaluare și ce soluții există pentru a evita adâncirea crizei de personal din sistemul judecătoresc? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS alături de Livia Mitrofan, membră a CSM, Marina Rusu, judecătoare la Judecătoria Chișinău, Octavian Iachimovschi, fost procuror și expert CRJM
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Câți bani intră efectiv în Republica Moldova din investiții străine și de ce marile proiecte industriale întârzie să apară? /Discutăm cu Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, despre rezultatele atragerii capitalului străin, obstacolele care îi îndepărtează pe investitori și sectoarele în care Moldova poate deveni competitivă. /Astăzi, la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Terenuri, case și interese în noi proiecte imobiliare din Trușeni și Durlești. Asta ascunde în spatele său președintele fracțiunii PAS din Consiliul local Durlești. Parteneri de afaceri îi sunt două persoane controversate: un om de afaceri, cercetat penal pentru escrocherii cu terenuri, și o persoană de încredere a fostului deputat democrat Constantin Țuțu. Cum a ajuns consilierul local Oleg Popșoi latifundiar în suburbiile Capitalei? Aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Insecuritate pe cer: De ce dronele survolează teritoriul național, cât de protejate sunt avioanele civile și când devine operațional sprijinul militar european? Milioanele din Call Center-e: Cum au ajuns procurori și ofițeri din INI investigați pentru mită de 400.000 € și cine protejează schemele frauduloase? „Rușii în haine europene”: Cum se schimba tactica de influență a Moscovei și ce face SIS cu atribuțiile extinse pe care le-a primit? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS împreună cu președintele comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Salarii și prime nesimțite: Cine încasează sume fabuloase în timp ce companiile se îngroapă în datorii? Cum sunt scoase pe linie moartă simboluri precum Vinăria Ialoveni, AROMA sau Cariera Mileștii Mici? O caracatiță a intereselor în Consiliile de Administrație: Cine sunt oamenii numiți în companiile strategice și ce se întâmplă cu contractele de consultanță din bani externi? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS, împreună cu președintele Comisiei parlamentare de anchetă a Întreprinderilor de Stat, Dinu Plîngău.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul „salariilor nesimțite” la stat a pus pe jar în ultimele luni opinia publică. Statul cu cea mai mare rată a sărăciei din Europa are mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat cu venituri anuale de peste 1 milion de lei. Cutia Neagră PLUS i-a identificat pe cei mai bine plătiți directori la stat și a aflat unde se ascunde milionul din lefurile lor. În mod surprinzător, salariul lor de funcție este unul modest, milionul se adună însă din prime, bonusuri, sporuri, acordate la discreția Consiliului de Administrare și a conducerii Agenției Proprietății Publice. Unele prime sunt de-a dreptul surprinzătoare. Unii directori de la stat au ridicat ani la rând zeci de mii de lei de Ziua Independenței, Paști, Crăciun și de zilele profesionale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Educației și Cercetării, dar și vicepreședinte al PAS, Dan Perciun este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS. Discutăm cu vicepreședintele PAS despre: scandalurile de integritate din interiorul partidului; Candidatul PAS la prezidențiale; Când vor avea loc schimbări în conducerea partidului; De ce totuși și-a dat demisia Alexandru Munteanu; Cât timp ar putea rezista Guvernul Tofan și ce condiții i-a pus PAS înainte de învestire; Când exact vor primi profesorii salariile majorate și cum evităm repolitizarea sistemului educational prin programul Restart.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Moldova, la 35 de ani de Independență. TV8 vă aduce o ediție specială din inima evenimentelor, cu parada militară în direct din PMAN, imagini de la fața locului și cele mai importante momente ale zilei.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de independentă este justiția din Republica Moldova? La trei sferturi de mandat al CSM, întrebăm despre vetting, judecătorii anticorupție, dosarele de rezonanță și problemele de integritate din sistem. De ce unele dosare se amână cu lunile? De ce pleacă judecători din cauze importante? Și cât de mult mai influențează politica justiția? Analizăm subiectele la Cutia Neagră PLUS cu membrul CSM Ion Guzun.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A jurat să muncească pentru bunăstarea poporului, dar s-a făcut el multimilionar. Fostul deputat PAS, Alex Trubca, a devenit în ultimii doi ani un mare investitor imobiliar. Parteneri de afaceri îi sunt alți doi colegi de partid: un ex-deputat și fostul șef al Agenției Proprietății Publice. Dar și doi sponsori ai PAS de la ultimele alegeri. Iar chilipirul a venit de la un rival politic, consilier MAN, partidul primarului Ion Ceban. Trubca și-a extins investițiile și în România. Chiar în această lună așteaptă cheile de la un apartament dintr-un cartier pitoresc din Sibiu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul salariilor exagerate din unele companii de stat a readus în prim-plan întrebări despre modul în care este administrată averea statului: de ce unele instituții publice plătesc salarii de 100.000 –160.000 de lei pe lună? Sunt aceste salarii un stimulent pentru performanță sau au devenit sinecuri pentru oameni apropiați puterii? De ce concursurile pentru șefia întreprinderilor de stat sunt deseori criticate ca fiind formale? Cât de eficiente sunt consiliile de administrație? De ce, din sutele de entități cu capital de stat, doar o parte generează profit, iar multe rămân o povară pentru buget? Ce poate schimba reforma anunțată la Agenția Proprietății Publice și comisia parlamentară de anchetă? Discutăm la Cutia Neagră PLUS cu directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, deputatul Dinu Plângău, membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandru Slusari, și directorul Programului „Sectorul public: economie, management și finanțe” din cadrul Expert-Grup, Serghei Merjan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalurile din ultima perioadă au readus în prim-plan întrebările despre meritocrație, integritate și încrederea în instituțiile statului. După ani de reforme și vetting, cine formează noua generație de procurori și judecători? De ce tot mai puțini tineri aleg această carieră? Ce se întâmplă cu absolvenții INJ după absolvire? Ce filtre există la admiterea în sistem? Cum se asigură meritocrația?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
#9aniTV8 Ediție specială: Libertatea are nume /29.06.2026
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cazul MoldATSA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate întreprinderile de stat. Cum a ajuns la conducerea unei companii strategice o persoană al cărei CV este contestat și cine verifică, în realitate, integritatea și calificările candidaților pentru funcțiile-cheie? În ediția „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață discută cu directorul APP, Roman Cojuhari, despre situația de la MoldATSA, salariile și angajările care au stârnit controverse, posibile conflicte de interese, dar și despre problemele din alte întreprinderi de stat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce unii procurori nu sunt eliminați din sistem, deși Comisia Vetting recomandă nepromovarea lor? Și de ce Parlamentul transferă noi competențe către CNA? /Despre reformele care redesenează sistemul de justiție discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS cu președintele CSP, Dumitru Obadă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandaluri în lanț la vetting și noi controverse în reforma anticorupție. Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS de ce Consiliul Superior al Procurorilor a respins unele rapoarte ale Comisiei de evaluare? - Cine are dreptate în cazurile care au zguduit sistemul procuraturii? - Și ce impact au aceste dispute asupra credibilității celei mai importante reforme din justiție? În partea a doua, discutăm despre extinderea atribuțiilor CNA și limitarea rolului Procuraturii Anticorupție. - Este aceasta o reformă necesară sau o schimbare care riscă să slăbească lupta cu marea corupție? - Ce așteaptă Uniunea Europeană de la Republica Moldova și cum va arăta sistemul de justiție după vetting? Invitați: Ilie Chirtoaca , președintele CRJM, și Lebedinschi Adrian , deputat PSRM.

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramNotificationsCorruption modal

© 2026 tv8. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

JTI CertifiedU.S. Embassy MoldovaUniunea EuropeanăAsociația Presei Independente