Doi judecători vor să ajungă la conducerea Curții Supreme de Justiție. Stela Procopciuc, care asigură interimatul funcției de președinte, și Vladislav Gribincea, fost avocat și expert în reforma justiției, devenit judecător al instanței supreme în 2024, și-au depus candidaturile. Pe 8 octombrie, Plenul CSJ va vota candidaturile, iar cei care vor obține cel puțin trei voturi vor fi propuși Consiliului Superior al Magistraturii. CSJ a publicat și viziunile celor doi pentru conducerea instituției: de la reducerea miilor de dosare restante și folosirea inteligenței artificiale până la schimbarea modului în care Curtea comunică și este administrată.
Cine este Stela Procopciuc și ce vrea să schimbe la CSJ
Stela Procopciuc are o carieră de peste două decenii în magistratură. Și-a început activitatea juridică în 1996, la Procuratura raionului Fălești, iar în 2000 a ajuns la Judecătoria Fălești. Din 2007 a activat la Curtea de Apel Bălți.
În februarie 2024, a fost transferată temporar de la Curtea de Apel Bălți la CSJ, iar din 11 martie același an asigură interimatul funcției de președintă a Curții Supreme.
Tot în 2024, Procopciuc a trecut evaluarea externă a integrității, cunoscută drept Vetting. În urma unui concurs, pe 3 iunie 2024, prin decret prezidențial, a fost numită judecătoare a Curții Supreme de Justiție.
În viziunea pentru un eventual mandat de președinte, Procopciuc pune accent pe trei direcții: aplicarea cât mai uniformă a legii, independența și integritatea judecătorilor și modernizarea tehnologică a Curții. Una dintre priorități este ca, atunci când instanțele ajung la soluții diferite în cauze asemănătoare, CSJ să poată identifica mai repede problema și să contribuie la clarificarea practicii.
În document, Procopciuc vorbește și despre reducerea restanțelor. Potrivit acesteia, 1.741 de dosare așteaptă o soluție de mai bine de doi ani la CSJ, iar acestea ar urma să fie examinate cu prioritate. Totodată, rata de soluționare ar trebui să ajungă la cel puțin 120%, astfel încât stocul de cauze vechi să fie redus treptat.
Stela Procopciuc propune și crearea unei biblioteci electronice a Curții, care ar reuni într-un singur loc tratate, comentarii ale codurilor și reviste juridice, jurisprudența europeană din anumite baze de date, dar și documente elaborate de CSJ, precum avize consultative, fișe tematice și note informative. În platformă ar urma să fie inclusă și arhiva jurisprudenței Curții din perioada 1976-2013, care este în prezent indisponibilă din motive tehnice.
Cea mai ambițioasă soluție pe care o propune, spune Procopciuc, este dezvoltarea unui instrument software bazat pe inteligență artificială, care să-i ajute pe judecători și asistenți la pregătirea proiectelor de decizii. Sistemul ar putea structura partea introductivă, circumstanțele cauzei și argumentele părților și ar putea identifica legislația aplicabilă, precum și hotărârile relevante ale CSJ, CEDO și Curții de Justiție a Uniunii Europene.
În prima etapă, inteligența artificială nu ar urma să redacteze motivarea și nici să propună soluția într-un dosar. Evaluarea probelor, încadrarea juridică și decizia ar rămâne exclusiv în responsabilitatea judecătorului, iar fiecare normă sau precedent sugerat de sistem ar trebui să fie însoțit de trimiterea la sursa oficială. „Tehnologia va rămâne un sprijin, nu un substitut: decizia aparține exclusiv judecătorului”, subliniază Procopciuc.
Judecătoarea CSJ mai propune ca hotărârile de interes public și cele importante pentru practica instanțelor să fie publicate rapid și însoțite de explicații într-un limbaj mai accesibil. În planul său pune accent și pe o comunicare mai activă cu presa, precum și o cooperare mai strânsă cu instanțele și rețelele judiciare europene.
Salariu de aproape un milion de lei și credite noi
Potrivit declarației de avere depuse la ANI, președinta interimară a Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, a ridicat în 2025 un salariu de peste 999 de mii de lei de la CSJ, adică aproximativ 83 de mii de lei lunar, și alte 40 de mii de lei de la Curtea de Apel Nord. Judecătoarea a obținut și circa 22 de mii de lei pentru participarea la ședințele Consiliului Institutului Național al Justiției și la examenele organizate de Universitatea de Stat din Moldova, o mie de euro din drepturi de autor, precum și aproximativ 1.100 de euro și 866 de franci elvețieni din diurne. La acestea se adaugă 537 de lei din dobânzi bancare. Judecătoarei i-au fost restituiți și circa 10 mii de lei pentru diferența dintre suprafața contractată și cea reală a unui apartament.
Procopciuc declară două apartamente: unul de aproape 64 de metri pătrați, dobândit în 2024 și evaluat la 1,34 milioane de lei, și altul de 66 de metri pătrați, dobândit în 2016, cu o valoare de circa 159 de mii de lei. Cel din urmă figurează atât pe numele magistratei, cât și pe numele unei alte persoane. Judecătoarea mai deține un Renault Kadjar, fabricat în 2017 și cumpărat în 2020 cu 160 de mii de lei.
În conturile bancare, judecătoarea declară aproximativ 62 de mii de lei și peste o mie de euro.
Stela Procopciuc are și mai multe datorii. În declarație sunt indicate credite bancare contractate în valoare inițială totală de peste un milion de lei, precum și un împrumut de 160 de mii de lei de la o persoană fizică. În 2025, magistrata a contractat două credite noi, de 250 de mii și, respectiv, 100 de mii de lei. Tot anul trecut, aceasta a declarat cheltuieli de aproximativ 602 mii de lei pentru reparații, mobilier, electrocasnice și lucrări de finisare.
Explicații la Vetting pentru mașini ieftine și dosare pierdute de Moldova la CtEDO
În timpul evaluării integrității, Stela Procopciuc a fost nevoită să explice mai multe tranzacții auto. Comisia Vetting a avut întrebări despre un Mercedes-Benz B150, cumpărat în 2016 cu 50 de mii de lei și vândut patru ani mai târziu cu doar 20 de mii de lei. Magistrata a motivat prețul mic prin starea tehnică precară a mașinii. Explicații i-au fost cerute și pentru un Renault Kadjar, achiziționat în 2020 cu 160 de mii de lei, sub prețul pieței. Potrivit judecătoarei, automobilul fusese grav avariat. Pentru ambele tranzacții, Procopciuc a prezentat documente justificative.
Comisia Vetting a analizat și participarea sa la examinarea a două dosare la Curtea de Apel Bălți, în care Republica Moldova a fost ulterior condamnată la CtEDO: cauzele Ciolacu și Mătăsaru. Evaluatorii au concluzionat că hotărârile nu au fost arbitrare și că magistratei nu îi pot fi imputate abateri etice. Explicațiile scrise au fost considerate suficiente, astfel că Procopciuc a promovat evaluarea fără întrebări suplimentare la audierea publică.
De-a lungul carierei, Stela Procopciuc a participat și la examinarea unor dosare de rezonanță. În decembrie 2021, pe când activa la Curtea de Apel Bălți, judecătoarea a făcut parte din completul care a menținut excluderea Marinei Tauber din cursa pentru Primăria Bălții, decizie urmată atunci de proteste și atacuri publice din partea fostului partid Șor.
În iulie 2025, un complet al CSJ prezidat de Procopciuc a casat parțial o decizie a instanței de apel și l-a menținut în funcție pe primarul din Boldurești, Nicanor Ciochină. Acesta a fost ulterior condamnat penal în dosarul accidentului rutier soldat cu moartea unui adolescent de 14 ani.
Cine este Vladislav Gribincea și ce propune
Vladislav Gribincea a fost avocat din 2008 până în 2024 și a reprezentat reclamanți în mai multe dosare importante la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Printre acestea se numără cauza „Ilașcu și alții contra Moldovei și Rusiei”, privind detenția și relele tratamente la care au fost supuși membrii grupului Ilașcu în regiunea transnistreană, dar și „Guja contra Moldovei”, în care un angajat al Procuraturii Generale a fost concediat după ce a transmis presei documente care indicau posibile ingerințe politice într-un dosar penal.
Între 2010 și 2022, Gribincea a condus Centrul de Resurse Juridice din Moldova. În 2024, acesta a trecut evaluarea externă a integrității și a fost numit judecător la Curtea Supremă de Justiție.
Viziunea lui Vladislav Gribincea pentru conducerea Curții Supreme de Justiție este construită în jurul a patru idei: încredere, eficiență, curaj și coeziune. Pentru a crește încrederea în CSJ, acesta pune accent pe calitatea hotărârilor, respectarea propriei jurisprudențe, examinarea prioritară a cauzelor de rezonanță, mai multă transparență și o comunicare mai activă cu publicul. Gribincea mai propune elaborarea unei noi pagini web a Curții și un motor mai performant de căutare a jurisprudenței CSJ.
Judecătorul atrage atenția și asupra celor aproximativ 8.200 de dosare aflate pe rolul CSJ. Pentru eficientizarea activității Curții, el propune digitalizarea integrală a activității CSJ, inclusiv înlocuirea computerelor și trecerea angajaților la lucru în cloud, adică într-un sistem în care documentele și datele sunt stocate și accesate online. În același timp, vrea integrarea responsabilă a soluțiilor de inteligență artificială, simplificarea procedurilor interne și o strategie pentru reducerea numărului de dosare restante.
Printre măsurile concrete se numără și crearea unor unități de filtraj care să identifice de la început recursurile vădit inadmisibile. Gribincea mai propune ca dosarele aflate pe rol să fie inventariate și clasificate, astfel încât anumite cauze să poată fi soluționate în bloc, potrivit unei proceduri-pilot. De asemenea, magistratul vrea specializarea unor asistenți judiciari în domeniile care apar cel mai des în cauzele examinate de CSJ.
Pentru o mai bună colaborare în interiorul Curții, Gribincea urmărește să consolideze practica ședințelor săptămânale dintre președintele CSJ și judecători, în cadrul cărora să fie discutate problemele majore ale instanței, inclusiv divergențele privind interpretarea legii. Gribincea susține o politică strictă în cazul angajaților secretariatului CSJ care dau dovadă de incompetență, lipsă de integritate sau comportament necorespunzător. Totodată, își dorește un mecanism intern pentru a interveni din timp atunci când apar tensiuni sau conflicte în cadrul Curții.
Casă donată de părinți și automobil de lux cumpărat în 2025
Vladislav Gribincea a ridicat în 2025 un salariu de aproximativ 763 de mii de lei de la Curtea Supremă de Justiție, adică circa 63.600 de lei lunar. Alte aproape 359 de mii de lei le-a obținut din chirie, iar circa 171 de mii de lei și o mie de euro, din servicii prestate. Magistratul a mai încasat aproximativ 52 de mii de lei pentru activitatea de formator la Institutul Național al Justiției, peste 4.300 de lei din dobânzi bancare și aproximativ 600 de euro din diurne achitate de Consiliul Europei. Totodată, i-au fost restituite împrumuturi de aproape 20 de mii de lei și peste 10 mii de euro.
Anul trecut, Vladislav Gribincea a primit prin donație de la părinți o casă de 104 metri pătrați, evaluată la 300 de mii de lei, și terenul aferent acesteia, de peste opt ari, estimat la 200 de mii de lei. Tot prin donație, judecătorul a devenit proprietarul unui teren agricol de peste 52 de ari, evaluat la 40 de mii de lei. Magistratul mai are în proprietate 13 terenuri cumpărate în 2006, dintre care unul în coproprietate, cu o valoare totală a cotelor sale de aproximativ 125 de mii de lei.
Gribincea mai deține, împreună cu un membru al familiei, un apartament de 110 metri pătrați, cumpărat în 2007, cu o valoare de piață declarată de 105 mii de euro. Tot în proprietate comună se află un spațiu comercial, evaluat la aproximativ 2,9 milioane de lei, precum și două garaje, unul de circa 240 de mii de lei, iar celălalt de peste 14 mii de euro.
Judecătorul CSJ și-a cumpărat în 2025 un automobil electric de lux, Polestar 4, fabricat în 2023, pentru care a plătit aproape jumătate de milion de lei. Judecătorul mai are două automobile Tesla, ambele achiziționate în 2022. Este vorba despre un Model Y, fabricat în 2020, cumpărat cu aproximativ 43 de mii de euro, și un Model S, fabricat în 2018, pentru care a plătit 45 de mii de euro.
În conturile bancare, Vladislav Gribincea păstrează aproximativ 450 de mii de lei și aproape 2.700 de euro. De asemenea, a declarat investiții de 87.500 de euro, împrumuturi acordate în valoare de peste 10 mii de euro și alte investiții de aproape 54 de mii de lei.
Banii primiți de la soacră, verificați la Vetting
Și în cazul lui Vladislav Gribincea, Comisia Vetting a analizat mai multe aspecte financiare, printre care o donație de peste un milion de lei, primită în 2020 de familia sa de la soacră, fostă contabilă-șefă la o bancă comercială. Evaluatorii au verificat veniturile acesteia din perioada 2011-2020, care au depășit 8,1 milioane de lei, și au concluzionat că donațiile erau justificate.
Comisia a examinat și impozitarea unor venituri de 6.514 dolari obținute de soția sa, mai multe retrageri de numerar și prețurile unor terenuri cumpărate anterior. În final, nu au fost identificate probleme de integritate financiară.
Controversele din jurul lui Vladislav Gribincea
Drumul lui Vladislav Gribincea spre Curtea Supremă de Justiție nu a fost lipsit de obstacole. În mai 2024, Consiliul Superior al Magistraturii i-a respins inițial dosarul de concurs din cauza lipsei unui certificat medical special și a două scrisori de recomandare. Gribincea a criticat decizia, invocând un „formalism excesiv” și susținând că trimiterea la comisia medicală era responsabilitatea CSM. Ulterior, Consiliul și-a anulat hotărârea, iar candidatul a obținut cel mai mare punctaj la interviu.
În timp ce activa la CRJM, Gribincea a fost criticat de opoziție pentru implicarea sa în promovarea reformei justiției și legătura de rudenie cu fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco. Cei doi sunt cumnați. Gribincea a respins acuzațiile, subliniind că are o carieră de peste 20 de ani în sectorul neguvernamental și la CtEDO, începută cu mult înainte ca PAS să ajungă la guvernare. El a precizat că în familie există regula de a nu discuta despre muncă și că a criticat public inclusiv inițiative ale Ministerului Justiției din perioada în care instituția era condusă de Litvinenco. Un exemplu sunt modificările aduse Legii Procuraturii în august 2021, când declara că „un procuror dependent de politic este mai periculos decât unul cu performanțe modeste”.
După numirea la CSJ, Vladislav Gribincea a intrat într-o dispută cu Uniunea Avocaților, în urma unui îndemn adresat apărătorilor de a evita solicitările repetate de amânare sau recuzare. Reprezentanții profesiei l-au acuzat că ar limita dreptul la apărare. Magistratul a respins criticile, precizând că mesajul său a fost doar „un îndemn de a nu îngreuna procesul de examinare a recursurilor”. El a subliniat că atât judecătorii, cât și avocații își doresc hotărâri rapide și de calitate, iar deficitul sever de magistrați de la CSJ impune folosirea responsabilă a drepturilor procedurale.
Cum va fi ales președintele CSJ
Votul din 8 octombrie este doar prima etapă a procedurii. Potrivit Legii cu privire la Curtea Supremă de Justiție, Plenul votează în secret, iar cei care obțin cel puțin trei voturi sunt propuși Consiliului Superior al Magistraturii.
Ulterior, CSM organizează selecția și îi evaluează după trei criterii: capacitatea de a reprezenta eficient CSJ, abilitățile de conducere și de coordonare a judecătorilor și viziunea pentru îmbunătățirea activității Curții. Președintele este selectat din rândul judecătorilor CSJ, în bază de merit. Mandatul este de patru ani, iar aceeași persoană poate ocupa funcția cel mult două mandate.
Președintele CSJ coordonează activitatea judecătorilor, a jurisconsultului și a secretarului general, reprezintă CSJ în relația cu instituțiile din țară și din străinătate, convoacă Plenul și prezintă proiectul bugetului anual. Tot el asigură gestionarea finanțelor publice și administrarea patrimoniului Curții.
Funcția pentru care concurează acum Procopciuc și Gribincea este vacantă de aproape șapte ani. Curtea Supremă de Justiție nu mai are un președinte titular din 19 decembrie 2019, când Parlamentul l-a eliberat pe Ion Druță din funcția de președinte și judecător al CSJ, în baza cererii sale de demisie. De atunci, conducerea instanței a fost asigurată de președinți interimari.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, cu sprijinul National Endowment for Democracy (NED). Finanțatorul nu influențează în niciun fel subiectul sau conținutul investigației publicate.
