Doi judecători vor să ajungă la conducerea Curții Supreme de Justiție. Stela Procopciuc, care asigură interimatul funcției de președinte, și Vladislav Gribincea, fost avocat și expert în reforma justiției, devenit judecător al instanței supreme în 2024, și-au depus candidaturile. Pe 8 octombrie, Plenul CSJ va vota candidaturile, iar cei care vor obține cel puțin trei voturi vor fi propuși Consiliului Superior al Magistraturii. CSJ a publicat și viziunile celor doi pentru conducerea instituției: de la reducerea miilor de dosare restante și folosirea inteligenței artificiale până la schimbarea modului în care Curtea comunică și este administrată.
Cine este Stela Procopciuc și ce vrea să schimbe la CSJ
Stela Procopciuc are o carieră de peste două decenii în magistratură. Și-a început activitatea juridică în 1996, la Procuratura raionului Fălești, iar în 2000 a ajuns la Judecătoria Fălești. Din 2007 a activat la Curtea de Apel Bălți.
În februarie 2024, a fost transferată temporar de la Curtea de Apel Bălți la CSJ, iar din 11 martie același an asigură interimatul funcției de președintă a Curții Supreme.
Tot în 2024, Procopciuc a trecut evaluarea externă a integrității, cunoscută drept Vetting. În urma unui concurs, pe 3 iunie 2024, prin decret prezidențial, a fost numită judecătoare a Curții Supreme de Justiție.
În viziunea pentru un eventual mandat de președinte, Procopciuc pune accent pe trei direcții: aplicarea cât mai uniformă a legii, independența și integritatea judecătorilor și modernizarea tehnologică a Curții. Una dintre priorități este ca, atunci când instanțele ajung la soluții diferite în cauze asemănătoare, CSJ să poată identifica mai repede problema și să contribuie la clarificarea practicii.
În document, Procopciuc vorbește și despre reducerea restanțelor. Potrivit acesteia, 1.741 de dosare așteaptă o soluție de mai bine de doi ani la CSJ, iar acestea ar urma să fie examinate cu prioritate. Totodată, rata de soluționare ar trebui să ajungă la cel puțin 120%, astfel încât stocul de cauze vechi să fie redus treptat.
Stela Procopciuc propune și crearea unei biblioteci electronice a Curții, care ar reuni într-un singur loc tratate, comentarii ale codurilor și reviste juridice, jurisprudența europeană din anumite baze de date, dar și documente elaborate de CSJ, precum avize consultative, fișe tematice și note informative. În platformă ar urma să fie inclusă și arhiva jurisprudenței Curții din perioada 1976-2013, care este în prezent indisponibilă din motive tehnice.
Cea mai ambițioasă soluție pe care o propune, spune Procopciuc, este dezvoltarea unui instrument software bazat pe inteligență artificială, care să-i ajute pe judecători și asistenți la pregătirea proiectelor de decizii. Sistemul ar putea structura partea introductivă, circumstanțele cauzei și argumentele părților și ar putea identifica legislația aplicabilă, precum și hotărârile relevante ale CSJ, CEDO și Curții de Justiție a Uniunii Europene.
În prima etapă, inteligența artificială nu ar urma să redacteze motivarea și nici să propună soluția într-un dosar. Evaluarea probelor, încadrarea juridică și decizia ar rămâne exclusiv în responsabilitatea judecătorului, iar fiecare normă sau precedent sugerat de sistem ar trebui să fie însoțit de trimiterea la sursa oficială. „Tehnologia va rămâne un sprijin, nu un substitut: decizia aparține exclusiv judecătorului”, subliniază Procopciuc.
Judecătoarea CSJ mai propune ca hotărârile de interes public și cele importante pentru practica instanțelor să fie publicate rapid și însoțite de explicații într-un limbaj mai accesibil. În planul său pune accent și pe o comunicare mai activă cu presa, precum și o cooperare mai strânsă cu instanțele și rețelele judiciare europene.
Cine este Vladislav Gribincea și ce propune
Vladislav Gribincea a fost avocat din 2008 până în 2024 și a reprezentat reclamanți în mai multe dosare importante la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Printre acestea se numără cauza „Ilașcu și alții contra Moldovei și Rusiei”, privind detenția și relele tratamente la care au fost supuși membrii grupului Ilașcu în regiunea transnistreană, dar și „Guja contra Moldovei”, în care un angajat al Procuraturii Generale a fost concediat după ce a transmis presei documente care indicau posibile ingerințe politice într-un dosar penal.
Între 2010 și 2022, Gribincea a condus Centrul de Resurse Juridice din Moldova. În 2024, acesta a trecut evaluarea externă a integrității și a fost numit judecător la Curtea Supremă de Justiție.
Viziunea lui Vladislav Gribincea pentru conducerea Curții Supreme de Justiție este construită în jurul a patru idei: încredere, eficiență, curaj și coeziune. Pentru a crește încrederea în CSJ, acesta pune accent pe calitatea hotărârilor, respectarea propriei jurisprudențe, examinarea prioritară a cauzelor de rezonanță, mai multă transparență și o comunicare mai activă cu publicul. Gribincea mai propune elaborarea unei noi pagini web a Curții și un motor mai performant de căutare a jurisprudenței CSJ.
Judecătorul atrage atenția și asupra celor aproximativ 8.200 de dosare aflate pe rolul CSJ. Pentru eficientizarea activității Curții, el propune digitalizarea integrală a activității CSJ, inclusiv înlocuirea computerelor și trecerea angajaților la lucru în cloud, adică într-un sistem în care documentele și datele sunt stocate și accesate online. În același timp, vrea integrarea responsabilă a soluțiilor de inteligență artificială, simplificarea procedurilor interne și o strategie pentru reducerea numărului de dosare restante.
Printre măsurile concrete se numără și crearea unor unități de filtraj care să identifice de la început recursurile vădit inadmisibile. Gribincea mai propune ca dosarele aflate pe rol să fie inventariate și clasificate, astfel încât anumite cauze să poată fi soluționate în bloc, potrivit unei proceduri-pilot. De asemenea, magistratul vrea specializarea unor asistenți judiciari în domeniile care apar cel mai des în cauzele examinate de CSJ.
Pentru o mai bună colaborare în interiorul Curții, Gribincea urmărește să consolideze practica ședințelor săptămânale dintre președintele CSJ și judecători, în cadrul cărora să fie discutate problemele majore ale instanței, inclusiv divergențele privind interpretarea legii. Gribincea susține o politică strictă în cazul angajaților secretariatului CSJ care dau dovadă de incompetență, lipsă de integritate sau comportament necorespunzător. Totodată, își dorește un mecanism intern pentru a interveni din timp atunci când apar tensiuni sau conflicte în cadrul Curții.
Cum va fi ales președintele CSJ
Votul din 8 octombrie este doar prima etapă a procedurii. Potrivit Legii cu privire la Curtea Supremă de Justiție, Plenul votează în secret, iar cei care obțin cel puțin trei voturi sunt propuși Consiliului Superior al Magistraturii.
Ulterior, CSM organizează selecția și îi evaluează după trei criterii: capacitatea de a reprezenta eficient CSJ, abilitățile de conducere și de coordonare a judecătorilor și viziunea pentru îmbunătățirea activității Curții. Președintele este selectat din rândul judecătorilor CSJ, în bază de merit. Mandatul este de patru ani, iar aceeași persoană poate ocupa funcția cel mult două mandate.
Președintele CSJ coordonează activitatea judecătorilor, a jurisconsultului și a secretarului general, reprezintă CSJ în relația cu instituțiile din țară și din străinătate, convoacă Plenul și prezintă proiectul bugetului anual. Tot el asigură gestionarea finanțelor publice și administrarea patrimoniului Curții.
Funcția pentru care concurează acum Procopciuc și Gribincea este vacantă de aproape șapte ani. Curtea Supremă de Justiție nu mai are un președinte titular din 19 decembrie 2019, când Parlamentul l-a eliberat pe Ion Druță din funcția de președinte și judecător al CSJ, în baza cererii sale de demisie. De atunci, conducerea instanței a fost asigurată de președinți interimari.
