Republica Moldova urmează să extindă și să restabilească zonele umede și lacurile de acumulare, astfel încât apa dulce să fie păstrată cât mai mult pe teritoriul țării și utilizată în perioadele de deficit. Invitat la emisiunea „Alo, TV8”, Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că autoritățile au atras un grant de 39 de milioane de euro, la care se adaugă alte 10 milioane de euro din partea Guvernului, pentru proiecte ce vizează restabilirea zonelor umede.
„Noi trebuie să ținem apa dulce pe care o avem cât mai mult pe teritoriul Republicii Moldova sau, atunci când sunt precipitații, după care să o utilizăm atunci când sunt mai puține, exact când avem mai multă nevoie”, a declarat Gheorghe Hajder.
Potrivit ministrului, prin unul dintre programele finanțate urmează să fie restabilite peste 60.000 de hectare de zone umede, inclusiv în regiunea Prutului de Jos: „Asta înseamnă că noi trebuie să inundăm, așa spunem mai simplu, zonele care pot fi și pot păstra apa, după care să o utilizăm”.
Hajder susține că distrugerea zonelor inundabile și extinderea suprafețelor agricole au contribuit, în timp, inclusiv la înnămolirea unor râuri. În opinia sa, apa trebuie reținută cât mai mult pe teritoriul Republicii Moldova, în loc să fie evacuată rapid spre râurile mari.
„De aceea, noi lucrăm în acest sens, înțelegem și, în principiu, noi ce trebuie să facem este să creăm și acele lacuri de acumulare, zone umede, să le restabilim înapoi și să utilizăm și să păstrăm apa dulce. Deci, să nu canalizăm sau să curățăm râurile și să le ducem în Nistru și Prut, după care ele se duc în Marea Neagră”, a menționat Gheorghe Hajder.
Ministrul a subliniat că păstrarea apei dulci pe teritoriul țării este importantă atât pentru agricultură, cât și pentru alimentarea cu apă: „Deci, e cea mai mare greșeală ca apa dulce, care poate fi utilizată în scopuri agricole și în toate scopurile de alimentare cu apă, să o ducem rapid în râurile mari, după care se duce în Marea Neagră”.
În ceea ce privește apele subterane, Gheorghe Hajder a explicat că, potrivit practicilor internaționale, prioritate are utilizarea apelor de suprafață, în timp ce resursele subterane sunt considerate rezerve strategice.
„Noi utilizăm apele subterane doar în cazul în care apele de suprafață nu sunt disponibile sau nu sunt de calitatea necesară. Pentru că apele subterane au mai multe săruri, ele trebuie tratate, suplimentar, e un proces mult mai complex, să spunem așa”, a precizat Hajder.
În condițiile în care autoritățile constată deja probleme privind disponibilitatea apelor de suprafață, ministrul spune că apele subterane devin principala alternativă.
TV8.md amintește că Republica Moldova se află, din 26 septembrie, în stare de urgență în sectorul hidrologic, alertă valabilă pentru 60 de zile. Potrivit avertizării emise și actualizate pe 27 septembrie de Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, debitele vor rămâne scăzute pe Nistru, Prut și în majoritatea râurilor mici.
