Soiurile de struguri Isabella și Lidia vor putea fi cultivate în continuare în gospodării și folosite pentru consum propriu, însă vinul produs din acestea nu va putea fi comercializat pe piața Uniunii Europene după aderarea Republicii Moldova la blocul comunitar. În paralel, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, împreună cu cercetătorii, lucrează la dezvoltarea și plantarea unor noi soiuri de viță-de-vie, mai rezistente la schimbările climatice.
„Două soiuri de viță-de-vie – Isabella și Lidia – pentru producerea vinului nu vor fi acceptate în cadrul Uniunii Europene atunci când vom deveni deja membri. Acum, o provocare pe care o avem noi este să creștem numărul plantațiilor, inclusiv prin accesarea fondurilor europene, dar în special a fondurilor care vor fi alocate prin Programul Strategic al Politicii Agricole (PSPA)”, a menționat Eugeniu Osmochescu, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, în cadrul unei emisiuni de la Radio Moldova.
În prezent, în Republica Moldova sunt cultivate peste 5.000 de hectare de viță-de-vie din aceste soiuri. Autoritățile spun că, odată cu extinderea suprafețelor viticole, va fi necesară introducerea unor soiuri adaptate mai bine la secetă și temperaturi scăzute.
„În prezent, ne aflăm la intersecția industriei, a științei și a cercetării, unde începem să plantăm soiuri de viță-de-vie care sunt rezistente la schimbările climatice. Noi deja o facem la nivel de institut și vedem rezultate pozitive. Astfel noi vom fi competitivi inclusiv cu mari producători de vinuri din Franța, Italia sau Spania”, a concluzionat ministrul.
Un alt obstacol pentru sectorul vitivinicol îl reprezintă strugurii cu sâmburi. Potrivit economistului Ghenadie Ivașcenco, soiuri cultivate pe scară largă, precum „Moldova”, nu mai corespund preferințelor consumatorilor europeni, care aleg tot mai des struguri fără sâmburi, scrie Moldova1.
În prezent, aceștia ar concentra aproximativ 80% din cererea de pe piețele occidentale, iar strugurii cu sâmburi pot fi vânduți cu 40–50% mai ieftin. Ivașcenco susține că Republica Moldova a întârziat tranziția către soiuri moderne, pe fondul investițiilor insuficiente în cercetare, testarea noilor soiuri și accesul fermierilor la material săditor competitiv.
În Uniunea Europeană există restricții privind utilizarea anumitor soiuri hibride, inclusiv Isabella și Lidia, pentru producerea vinurilor destinate comercializării. Acestea sunt asociate speciei Vitis labrusca, iar restricțiile au fost justificate, între altele, prin riscul formării unor concentrații mai mari de metanol în timpul fermentării.
În același timp, subiectul acestor limitări a fost contestat de-a lungul timpului de o parte dintre producători și cercetători, care susțin că, în condiții corecte de vinificare, nivelurile de metanol pot rămâne în limite admisibile.
