Pe 22 septembrie, Parlamentul a votat stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic. Câteva zile mai târziu, Ucraina a fost nevoită să reducă debitul de la Novodnestrovsk, iar Nistrul a început să se retragă sub ochii oamenilor. Imaginile cu albia dezgolită din nord au inundat rețelele sociale.
„Iată apa ajungea până în acest loc. Și acuma uitați-vă unde-i.”
„Catastrofă ecologică. Niciodată nu am văzut așa.”
Imaginile sunt reale și arată o situație cu adevărat dramatică. Problema e însă în modul în care au fost prezentate. Unele site-uri de știri le-au publicat fără să explice de ce a scăzut nivelul Nistrului și au pus, direct sau indirect, responsabilitatea pe seama Ucrainei.
„Nivelul apei în apropierea localității Naslavcea a scăzut brusc, deoarece Centrala Hidroelectrică Dnestrovsk din Ucraina a redus la jumătate volumul de apă deversat. În viitorul apropiat, situația nu se va schimba. Volumul rezervorului de la Dnestrovsk este de 3 km³. Pentru a-l umple, este nevoie de multă, foarte multă apă. Chiar dacă vor cădea precipitații, Ucraina le va folosi pentru a umple rezervorul.”
Titlurile alarmiste și informațiile neverificate pot crea impresia că cineva provoacă intenționat o catastrofă. Însă Ucraina nu a redus deversările din proprie inițiativă. A fost forțată de seceta prelungită, care a lăsat Nistrul fără apă din munți.
Spre exemplu, primele 20 de zile ale lunii septembrie, în lacul de acumulare Novodnestrovsk au intrat, în medie, aproximativ 23 m³/s de apă, în timp ce în aval au fost deversați 60 m³/s.
„Chiar dacă suntem în perioada de toamnă, totuși, precipitațiile care au avut loc nu au fost în măsură să schimbe situația astfel încât să avem resurse suficiente în lacul de acumulare Novodnistrovsk. Acumulările sunt de 3 ori mai mici decât diversările din lac. Ceea ce înseamnă că situația s-a agravat”, declara ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.
Lacul de la Novodnestrovsk funcționează ca un rezervor uriaș pentru Nistru. Timp de două luni, diferența dintre apa care intra și cea trimisă spre Moldova a fost acoperită din această rezervă, în speranța că vor veni ploile. Numai că în Carpații ucraineni ploile așa și nu au mai venit, iar rezerva s-a epuizat.
„Ei deja de aproape două luni, primesc 25-30 m³ de apă care intră în lac. Lacul acela în mod normal este la 122 m. Acum a ajuns la punctul critic de 111 m, unde crează riscuri tehnologice pentru stația de acolo”, a explicat premierul Vasile Tofan.
Localitățile ucrainene din bazinul Nistrului au resimțit primele penuria de apă. De exemplu, la Cernăuți, de pe 24 septembrie, apa curge doar dimineața, între orele 6 și 10, și seara, între 18 și 22.
Situația este critică nu doar pe Nistru, ci și pe Prut, unde debitul a scăzut de la circa 26 la 14 metri cubi pe secundă. Fenomenul nu este izolat, ci regional. În România, Dunărea a coborât la un nivel record, iar reactoarele de la Cernavodă, care asigură circa o cincime din electricitatea țării, au fost oprite. În Germania, Rinul, principala arteră fluvială a Europei, a ajuns la un minim istoric, afectând transportul de mărfuri.
Seceta nu cunoaște frontiere, iar soluțiile nu țin de găsirea unor vinovați, ci de dialog și cooperare.
