Primăriile din sute de localități ar urma să fie unite, iar cele 32 de raioane - înlocuite cu trei regiuni. Așa ar urma să fie redesenată harta administrativă a Republicii Moldova, potrivit propunerii prezentate de Guvern. Planul prevede 273 de primării în loc de 893, trei municipii de nivelul al doilea - Chișinău, Bălți și Taraclia - , iar Găgăuzia își păstrează statutul. Secretarul general al Executivului, Alexei Buzu, a dat asigurări că cetățenii nu vor trebui să meargă în centrul noii primării pentru a obține acte sau alte servicii. Schimbările vor fi aplicate după alegerile locale din 2027, dacă reforma va fi adoptată.
În noua structură, cele trei regiuni ar urma să înlocuiască actualele raioane. Harta interactivă poate fi consultată pe primariiputernice.gov.md.
Regiunile vor gestiona proiecte care vizează mai multe primării, de exemplu, gestionarea deșeurilor sau construirea apeductelor. Noile structuri vor avea consilii alese la scrutinul local, iar consilierii vor desemna președintele și vicepreședinții.
Alegătorii ar urma să primească trei buletine de vot: unul pentru primar, unul pentru consiliul primăriei și unul pentru consiliul regional. Potrivit lui Buzu, reforma nu schimbă modul de alegere a autorităților locale.
Și primăriile ar urma să administreze teritorii mai mari. În Cantemir, de exemplu, populația deservită de primărie ar crește de la 2.680 la 17.142 de locuitori. La Leușeni, numărul ar urma să ajungă de la 1.204 la 7.729, iar la Mărculești - de la 1.039 la 5.509. La nivel național, media populației unei primării, fără Chișinău, Bălți și Găgăuzia, ar crește de la 1.916 la 6.758 de oameni, depășind media europeană, potrivit lui Buzu.
Guvernul susține că primăriile mai mari vor putea avea echipe mai numeroase și specialiști care să elaboreze proiecte, să se ocupe de achiziții publice și de planificarea teritoriului.
„Ceea ce unim noi este puterea și capacitățile administrative. Dacă vom face acest lucru, vom identifica modalități prin care să consolidăm capacitatea fiscală a primăriilor. O primărie care are o echipă mai puternică, mai consolidată, consolidează bugetele, veniturile locale, este mult mai credibilă în raport cu un potențial investitor.”, a declarat Alexei Buzu.
Autoritățile dau asigurări că odată cu unirea primăriilor, oamenii nu vor fi nevoiți să se deplaseze în altă localitate pentru serviciile de care au nevoie. În sate ar urma să rămână reprezentanți ai primarului și centre de prestare a serviciilor. Școlile, grădinițele, serviciile sociale, centrele medicilor de familie și casele de cultură vor rămâne, de asemenea, în comunități.
Primăriile care se amalgamează voluntar vor primi un stimulent pentru dezvoltare de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor, a reiterat Buzu. Pentru aceste plăți sunt prevăzute peste 4,2 miliarde de lei. Proiectele finanțate ar urma să fie aprobate până la sfârșitul acestui an, iar implementarea lor să înceapă în 2027. Buzu a menționat că două primării care s-au amalgamat în 2025 au beneficiat deja de stimulente și au realizat proiecte.
O parte din bani vor veni din tranșa de 157 de milioane de euro din Planul de Creștere, a cărei debursare a fost anunțată de Comisia Europeană. Banii alocați vor acoperi și proiecte de infrastructură, programe pentru creșe, digitalizare și sprijin pentru întreprinderi.
Guvernul urmează să propună în zilele următoare primul pachet de legi pentru consultări. După consultare și avizare, documentele vor fi examinate de Guvern și Parlament. Dacă reforma va fi adoptată, autoritățile vor pregăti tranziția la noua structură, care ar urma să funcționeze după alegerile locale din 2027.
