Limba română cuprinde numeroase cuvinte mai puțin cunoscute, unele dintre ele surprinzătoare prin formă sau semnificație. Știai că spațiul de sub pat are o denumire proprie, că locuitorii din Vama Veche pot fi numiți „vamaioți” sau că există un termen special pentru femeile care prepară colivă? Aceste cuvinte, alături de multe altele, se regăsesc în cea de-a treia ediție a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM 3), publicată sub egida Academiei Române.
DOOM 3 a fost publicat în 2021 și cuprinde peste 3.600 de cuvinte și expresii noi față de ediția precedentă. Unele dintre cuvintele incluse sunt utilizate frecvent în vorbirea de zi cu zi, în timp ce altele sunt specifice anumitor regiuni sau domenii de activitate. Dicționarul consemnează atât termeni mai vechi, cât și cuvinte apărute sau răspândite în limbajul contemporan, stabilind formele corecte de scriere, pronunțare și flexiune, scrie euronews.ro.
„Supat” – denumirea spațiului de sub pat
Unul dintre cuvintele mai puțin cunoscute consemnate în DOOM 3 este „supat”. Termenul este un substantiv neutru, popular, care desemnează spațiul dintre pat și podea. Forma de plural a acestuia este „supaturi”. Deși nu este utilizat frecvent în limbajul obișnuit, cuvântul face parte din vocabularul limbii române și este recunoscut în dicționar.
„Mangaliot” și „vamaiot” – denumiri pentru locuitorii de pe litoral
DOOM 3 include și denumiri mai puțin cunoscute pentru locuitorii unor localități din România. Astfel, o persoană originară din Mangalia poate fi numită „mangaliot”, iar pluralul este „mangalioți”.
În cazul localității Vama Veche, dicționarul consemnează termenul „vamaiot”, cu pluralul „vamaioți”. Există și forma feminină „vamaiotă”, cu pluralul „vamaiote”. Aceste denumiri fac parte din categoria cuvintelor care indică apartenența unei persoane la o anumită localitate sau regiune.
„Colivăreasă” – termenul pentru femeile care prepară colivă
Printre cuvintele consemnate se numără și „colivăreasă”, care desemnează o femeie ce se ocupă cu prepararea sau comercializarea colivei. Termenul este un substantiv feminin, iar forma de plural este „colivărese”. DOOM 3 consemnează forma feminină a acestui cuvânt, fără a indica separat un echivalent masculin.
„Căpșunar”, „habarnist” și „traseist” – termeni din limbajul cotidian
Dicționarul include și cuvinte care reflectă realități sociale și comportamente întâlnite în societatea contemporană. Un exemplu este „căpșunar”, termen asociat inițial persoanelor care au plecat la muncă în străinătate, în special în Spania, pentru a lucra la cules de căpșuni. Ulterior, cuvântul a căpătat și un sens mai larg, fiind folosit uneori cu o conotație peiorativă. În DOOM 3 este consemnată forma masculină „căpșunar”, cu pluralul „căpșunari”.
Un alt termen este „habarnist”, utilizat pentru a desemna o persoană lipsită de cunoștințe într-un anumit domeniu. De asemenea, dicționarul include cuvântul „traseist”, folosit inclusiv în context politic, pentru a desemna persoanele care își schimbă apartenența de la un partid la altul.
Tot aici se regăsește și „fojgăială”, un termen popular care descrie agitația, forfota sau mișcarea continuă a unui număr mare de persoane.
„Croasante” și „eclere” – formele corecte de plural
DOOM 3 nu cuprinde doar termeni noi sau mai puțin cunoscuți, ci și forme gramaticale ale unor cuvinte utilizate frecvent.
Printre acestea se numără „croasant”, substantiv neutru, a cărui formă de plural este „croasante”. Astfel, forma corectă este „două croasante”. În cazul substantivului „ecler”, dicționarul consemnează forma de plural „eclere”.
Printre termenii incluși în DOOM 3 se regăsește și „șaormerie”, utilizat pentru a desemna un local în care se prepară și se comercializează șaorma. Cuvântul este un substantiv feminin, cu pluralul „șaormerii”.
Cum ajung cuvintele în DOOM 3
Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române are rolul de a stabili normele privind scrierea, pronunțarea și formele gramaticale ale cuvintelor.
Spre deosebire de Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), care prezintă sensurile termenilor, DOOM se concentrează asupra utilizării lor corecte din punct de vedere ortografic, ortoepic și morfologic. Includerea unui cuvânt în DOOM nu înseamnă neapărat că acesta a fost inventat recent. Multe dintre cuvintele consemnate existau deja în limbajul popular, regional sau cotidian, fiind ulterior incluse în dicționar.
