Atenție mare cu cine vorbești la telefon și chiar în apelurile video! Ai putea să-ți vezi mama, fratele sau copilul pe ecran și totuși să nu fie ei! Inteligența artificială le permite infractorilor să persevereze - au început deja să cloneze chipul și vocea persoanelor apropiate, pentru a cere bani pentru un accident inventat ori pentru o altă pretinsă urgență. Astfel de fraude au fost semnalate deja în mai multe țări și s-au soldat cu prejudicii financiare uriașe, iar poliția avertizează că în curând ar putea apărea și la noi, transmite UNU TV.
Să vezi pe ecran chipul unei persoane apropiate și să-i auzi vocea nu mai este o garanție că vorbești cu ea. Poliția Republicii Moldova avertizează că escrocii recurg tot mai frecvent la inteligența artificială pentru a imita nu doar vocea, ci și fața persoanelor apropiate în timpul apelurilor video. Pentru asta infractorii nu au nevoie de prea multe instrumente - doar să intre pe profilul persoanei și să ia chiar și o scurtă filmare postată acolo.
După care e o treabă de numai câteva secunde - cu ajutorul inteligenței artificiale, escrocii reproduc toate caracteristicile vocii și generează mesaje pe care persoana reală nu le-a rostit niciodată. Aceste falsuri sunt numite „deepfake”. Nu sunt mereu perfecte - imaginea se poate deforma, iar mișcările feței sau pauzele din vorbire pot părea nefirești. Doar că nu fiecare om este atent la astfel de detalii, mai ales atunci când i se comunică că o rudă a sa sau economiile lui de o viață sunt în pericol. Iar escrocii cer bani imediat și determină victima să acționeze sub presiune, fără ca aceasta să aibă timp să verifice povestea.
Din fericire, la noi nu au fost înregistrate deocamdată astfel de escrocherii, dar oameni legii au decis să avertizeze din timp populația, pentru ca oamenii să recunoască tentativele de înșelăciune.
În Grecia, însă, luna trecută autoritățile au destructurat o grupare care folosea inteligența artificială pentru a clona vocile rudelor victimelor. Potrivit Euronews, prejudiciul atribuit grupării ar depăși un milion de euro.
În Finlanda escrocii se prezentau drept polițiști, folosind imaginea unor persoane reale. Încercau să obțină date personale și bancare, amenințând victimele cu arestarea, deportarea sau închiderea conturilor.
Cel mai mare prejudiciu atribuit acestei scheme a avut loc în Hong Kong - în 2024, un angajat al unei companii a fost convins să efectueze transferuri de aproximativ 25 de milioane de dolari americani, după ce escrocii au imitat, într-o videoconferință, mai mulți colegi și superiori ai săi.
În China, un bărbat a transferat peste 600 de mii de dolari după ce a fost păcălit de un escroc care a imitat chipul unui prieten în timpul unui apel video. Iar în India, infractorii au folosit un videoclip fals pentru a convinge o familie că fiul acesteia fusese răpit și au cerut răscumpărare.
Astfel, escrocheriile cu ajutorul inteligenței artificiale provoacă pierderi de sute de milioane de dolari. Potrivit raportului FBI pentru anul 2025, autoritățile americane au primit peste 22 de mii de sesizări privind infracțiuni cu utilizarea inteligenței artificiale, iar pierderile raportate au depășit 890 de milioane de dolari.
Și în Republica Moldova, rețelele de escroci își adaptează metodele. Dacă anterior comunicau preponderent în rusă, ulterior escrocii au început să folosească și limba română. În plus, aceștia pot falsifica și numărul afișat pe ecranul telefonului. Amploarea tot mai mare a fenomenului se vede și în cifre - dacă anul trecut prejudiciile în urma escrocheriilor au fost de peste 270 milioane de lei, anul acesta, numai până în august, victimele au reclamat prejudicii de aproape 400 milioane.
Printre cele mai frecvente metode folosite de escroci se numără apelurile telefonice în care aceștia pretind că reprezintă instituții ale statului. În mai, Poliția a anunțat destructurarea unei grupări suspectate că a înșelat trei persoane cu aproximativ două milioane de lei. Victimele au fost convinse să transmită bani unor indivizi care se prezentau drept reprezentanți ai instituțiilor statului. Mai mulți suspecți au fost reținuți, inclusiv doi cetățeni ucraineni.
În aprilie, polițiștii au anunțat reținerea a șapte persoane suspectate de cel puțin 13 escrocherii telefonice. Prejudiciul depășește un milion și jumătate de lei. Suspecții se dădeau drept angajați ai băncilor sau ai instituțiilor de drept, iar o parte dintre bani ar fi fost convertiți în criptomonede. Fenomenul crește în ritm îngrijorător.
În primele opt luni ale lui 2026, victimele au raportat pierderi de aproape 390 de milioane de lei, cu aproximativ 118 milioane mai mult decât prejudiciul înregistrat din escrocherii pentru tot anul trecut.
