De Ziua Chișinăului, privim mai atent spre clădirile care îi spun povestea. În timp ce unele monumente au fost restaurate și și-au recăpătat strălucirea de altădată, altele se prăbușesc în tăcere. Mutilate de intervenții agresive sau chiar demolate complet, odată cu ele dispare și o parte din identitatea orașului. UNU TV a analizat starea patrimoniului din capitală - de la restaurări reușite la pierderi imposibil de recuperat.
Dintre sutele de monumente istorice din Chișinău, doar o parte au avut șansa de a fi salvate. Muzeul Național de Artă și Sala cu Orgă sunt două exemple de succes. Cu sprijinul financiar al guvernelor din Moldova și România, cele două clădiri au fost restaurate complet, păstrându-și aspectul arhitectural de la începutul secolului trecut.
„Aici vorbim despre Muzeul Național de Arte care a fost restaurat cu suportul Guvernului României și Guvernului Republicii Moldova și care a devenit un etalon în domeniul culturii și al patrimoniului. De asemenea, în aceeași perioadă s-a realizat restaurarea Sălii cu Orgă din centrul municipiului Chișinău în același parteneriat al Guvernului României și Guvernului Republicii Moldova. În cazul ambelor edificii s-a reușit aducerea imobilelor la starea inițială, la imaginea inițială pe care o aveau la începutul secului XX când au fost construite”, a declarat președinta ICOM Moldova, Mariana Mischevca.
Lucrările de restaurare avansează la complexul muzeal de pe strada Mateevici din capitală. După renovarea și valorificarea mai multor spații, a venit rândul vilei inginerului Pronin: un monument istoric ridicat la sfârșitul secolului al 19-lea. Proiectul e finanțat de Ministerul Culturii și urmează să dureze trei ani.
„Acum suntem în proces de restaurare a vilei urbane care datează de la sfârșitul secolului XIX începutul secolului XX. Este un proiect mai amplu, pe o durată de 3 ani care e finanțat de Ministerul Culturii și care urmează să aducă acest obiectiv la starea sa inițială și să elimine toate intervențiile, parțial, pe cât posibil, care s-au făcut pe parcursul perioadei sovietice”, a menționat președinta ICOM Moldova, Mariana Mischevca.
Din păcate, unele monumente sunt pierdute pentru totdeauna. Un exemplu este conacul istoric de pe strada București, în locul căruia a răsărit o construcție modernă.
„Vorbim, în primul rând, despre Conacul Rîșcanu-Derojinschi care este amplasat, era amplasat pe strada București. Din păcate, acel conac a fost pierdut iremediabil fiind și cîteva procese de judecată la acest subiect. Conacul a fost demolat și reconstruit după un proiect nou, modern”, a declarat președinta ICOM Moldova, Mariana Mischevca.
Timpul nu e de partea clădirilor istorice din capitală. Un imobil de la sfârșitul secolului al 19-lea, situat pe strada Mihai Viteazul, e tot mai aproape de prăbușire. Starea sa critică ridică noi întrebări privind măsurile de protecție.
„Un alt exemplu este și situație de pe strada Mihai Viteazu acolo unde lângă o construcție nouă, modernă vedem chiar alături un alt monument de arhitectură de importanță locală, de această dată, care datează de la sfârșitul secolului XIX care este într-o stare avansată de degradare și care riscă să se prăbușească de pe o zi pe alta”, spune Mariana Mischevca.
Alteori, problema nu e demolarea, ci modificarea. Intervențiile nepotrivite sau făcute la întâmplare pot șterge dintr-o dată identitatea, farmecul și valoarea istorică a unei clădiri vechi.
„În spatele Teatrului de operă și Balet este o clădure care are o disonanță foarte mare cu cele de alături, dar și structura s-a arhitecturală să zicem așa... Parterul și etajul superior nu au o conexiune, sunt în stiluri total diferite”, a declarat Mischevca.
De la clădiri și terenuri, până la complexe arhitecturale, în Chișinău există aproape 770 de monumente istorice. Protejarea lor înseamnă nu doar renovare, ci și păstrarea autenticității. Fiecare clădire distrusă sau transformată iremediabil este o pagină pierdută din istoria orașului.
