Republica Moldova este o țară neutră cu un efort mic de apărare, deși profilul său de risc seamănă mai mult cu cel al Georgiei, care alocă, raportat la PIB, de trei ori mai mult. Bugetul Ministerului Apărării de la Chișinău crește, dar este dominat de cheltuielile de personal și de funcționare, iar componenta de investiții, cea care generează capabilități noi, rămâne mică și instabilă de la un an la altul.
Echipamentele moderne, de la radare la apărarea antiaeriană, vin în principal din fondurile europene. Ținta de 1% din PIB până în 2030 ar aduce Moldova aproape de nivelul actual al Austriei, un stat neutru aflat într-un mediu de securitate mult mai stabil, care își propune deja să-și dubleze cheltuielile.
Bugetul apărării: cât alocă Moldova și cum sunt cheltuiți banii
Cheltuielile pentru apărare sunt un exercițiu de prioritizare: fiecare leu alocat armatei are un cost de oportunitate în educație, sănătate sau infrastructură. Pentru un stat, întrebarea relevantă este dacă efortul de apărare corespunde riscurilor la care este expus și cât de eficient sunt folosiți banii. În cazul Republicii Moldova, care se învecinează cu o țară aflată în război și are un conflict înghețat pe propriul teritoriu, întrebarea are o miză concretă.
Contextul internațional este unul de reînarmare. Potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), cheltuielile militare globale au atins în 2025 nivelul record de 2.887 de miliarde de dolari, al 11-lea an consecutiv de creștere. Cea mai mare contribuție a venit din Europa, unde cheltuielile militare au crescut cu 14%, până la 864 de miliarde de dolari, pe fondul războiului din Ucraina.
Austria și Elveția: state neutre cu bugete în creștere
Austria și Elveția au un statut de neutralitate recunoscut internațional: Elveția din 1815, prin deciziile Congresului de la Viena, iar Austria din 1955. Ambele sunt înconjurate în mare parte de state membre ale UE și NATO, deci au unul dintre cele mai favorabile medii de securitate din Europa. Cu toate acestea, își mențin efortul de apărare. Potrivit SIPRI, în 2025 povara militară a Austriei, adică ponderea cheltuielilor militare în PIB, a fost de 1,1%, echivalentul a circa 6,35 miliarde de dolari. Elveția a alocat 0,76% din PIB, însă, la dimensiunea economiei sale, suma nominală a fost chiar mai mare: aproximativ 7,59 miliarde de dolari.
Ambele state își planifică majorări. Austria și-a fixat ținta de 2% din PIB până în 2032, iar Parlamentul elvețian a decis creșterea bugetului armatei la 1% din PIB în același orizont de timp. În 2023, cele două țări au semnat declarația de aderare la European Sky Shield, o inițiativă de achiziții comune în domeniul apărării antiaeriene, precizând că statutul lor de neutralitate rămâne neschimbat. Un stat neutru nu beneficiază de garanțiile de securitate ale unei alianțe, așa că își construiește singur capacitatea de descurajare.
Georgia, Bosnia și Herțegovina și Moldova: conflicte nerezolvate, alocări diferite
Georgia este cazul cel mai apropiat de cel al Republicii Moldova. Abhazia și Osetia de Sud, regiuni separatiste susținute de Rusia, reprezintă împreună circa 20% din teritoriul recunoscut internațional al Georgiei, iar în 2008 Tbilisi a purtat un război cu Federația Rusă. În 2025, Georgia a alocat pentru apărare 1,75% din PIB, adică 658 de milioane de dolari, cea mai mare pondere din eșantion. Bosnia și Herțegovina se confruntă cu tendințe secesioniste în Republika Srpska, una dintre cele două entități create prin Acordul de pace de la Dayton din 1995, și a cheltuit 0,73% din PIB, echivalentul a 231 de milioane de dolari.
Republica Moldova este pe ultimul loc, atât după povara militară, cât și după valoarea nominală: 0,56% din PIB, adică circa 113 milioane de dolari. Decalajul e și mai mare dacă îl raportăm la profilul de risc. În regiunea transnistreană staționează ilegal trupe rusești, iar spațiul aerian al țării a fost încălcat în repetate rânduri de drone, pe fondul atacurilor rusești asupra Ucrainei. În plus, neutralitatea permanentă proclamată în Constituție nu este recunoscută și garantată la nivel internațional, așa cum sunt cele ale Austriei și Elveției.
Ce poate cumpăra un buget de 113 milioane de dolari
Raportată la prețurile de pe piața de armament, suma este mică. În 2022, Polonia a semnat un contract de circa 4,75 miliarde de dolari pentru 250 de tancuri americane Abrams M1A2 SEPv3, inclusiv pachetul de sprijin, care cuprinde și vehicule de asistență tehnică. Asta înseamnă aproximativ 19 milioane de dolari pe tanc. În aceleași condiții, întregul buget militar al Moldovei din 2025 ar fi acoperit cel mult șase astfel de blindate, fără niciun ban pentru salarii, combustibil sau mentenanță.
Radarele sunt un exemplu mai apropiat de nevoile Armatei Naționale, pentru că supravegherea și apărarea spațiului aerian sunt printre prioritățile Strategiei naționale de apărare. Pe 5 aprilie 2024, Ministerul Apărării a semnat contractul pentru al doilea sistem modern de supraveghere aeriană, produs de compania cehă ERA. Achiziția este finanțată de Uniunea Europeană prin Instrumentul European pentru Pace (IEP), iar procedura este derulată de Centrul Estonian pentru Investiții în Apărare, ca agenție de implementare. Potrivit ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, sistemul costă aproximativ 20 de milioane de euro, deci bugetul militar anual al țării ar acoperi doar în jur de cinci astfel de sisteme. Prețul de achiziție este, în plus, doar o parte din costul total: pe durata ciclului de viață al echipamentului se adaugă operarea, mentenanța și instruirea personalului.
Asistența UE finanțează modernizarea
În aceste condiții, modernizarea Armatei Naționale depinde de partenerii externi. Din 2021 până în prezent, UE a aprobat pentru Moldova, prin IEP, opt măsuri de asistență în valoare totală de 317 milioane de euro. Suma este de aproape trei ori mai mare decât bugetul Ministerului Apărării pe 2026 (circa 108 milioane de euro, la cursul oficial actual). Cea mai amplă, de 120 de milioane de euro, a fost aprobată în iulie 2026 pentru un sistem de apărare antiaeriană cu rază medie. Mecanismul nu presupune transferuri în bugetul național: UE finanțează echipamentele și serviciile, iar achizițiile sunt derulate de agenții de implementare din statele membre.
Pe plan intern, Strategia națională de apărare, aprobată de Parlament în decembrie 2024, prevede creșterea graduală a alocărilor pentru apărare până la 1% din PIB în 2030.
Structura bugetului pe 2026
Repartizarea bugetului Ministerului Apărării este publică pe site-ul army.md, la rubrica „Transparență”, secțiunea „Transparența bugetară”. Pentru 2026, ministerul dispune de 2.164 de milioane de lei (aproximativ 2,16 miliarde), cu 10% mai mult, în termeni nominali, decât în 2025. Majorarea vine după un an de stagnare: în 2025, alocările au rămas practic la nivelul din 2024 (1.967 față de 1.968 de milioane de lei), ceea ce, cu inflația, a însemnat o scădere în termeni reali.
Întreținerea personalului: 1.060 de milioane de lei (49%). Este cea mai mare categorie și acoperă cheltuielile pentru militari și angajații civili. Unitățile Armatei Naționale primesc 510,9 milioane de lei, iar structurile de conducere și de asigurare logistică 325,3 milioane. Restul se împarte între serviciile medicale militare (128 de milioane, pentru asistența medicală primară și spitalicească), misiunile de menținere a păcii, inclusiv în Zona de securitate și în Kosovo (KFOR), cu 49,9 milioane, și învățământul militar, cu 45,8 milioane. Ponderea personalului în buget a urcat de la 46,4% în 2024 la circa 49% în 2026, iar în valoare absolută aceste cheltuieli au crescut cu 16% în doi ani.
Asigurarea tehnico-materială: 728,6 milioane de lei (33,7%). Corespunde, în linii mari, cheltuielilor de operare și mentenanță, adică bunurilor și serviciilor necesare funcționării curente a armatei. Din această sumă, 682,3 milioane de lei sunt gestionate centralizat, prin structurile de conducere și de asigurare logistică, iar 31,1 milioane sunt destinate asistenței medicale spitalicești.
Reparații și investiții capitale: 375,5 milioane de lei (17,3%). Categoria include reparațiile capitale, construcțiile și achiziția de active pe termen lung. Față de 2025, suma a crescut cu aproape o treime, de la 283,5 milioane de lei. Majorarea recuperează însă în mare parte scăderea din anul precedent: în 2024, investițiile erau de 345,6 milioane de lei (17,6% din buget), iar în 2025 au coborât la 14,4%.
Ca reper, NATO recomandă statelor membre să aloce cel puțin 20% din bugetul apărării pentru echipamente majore noi, deși cele două categorii nu sunt perfect comparabile. La cursul actual, întreaga linie de investiții capitale pe 2026 înseamnă circa 19 milioane de euro, aproximativ cât costul estimat al unui singur radar.
Bugetul mai include 127,9 mii de lei pentru protecția socială a veteranilor, sub 0,01% din total.
Ce arată și ce nu arată datele publice
Repartizarea pe categorii permite o evaluare generală a structurii cheltuielilor, dar nu arată ce anume se achiziționează în fiecare categorie. Iar unele decizii strategice se iau fără dezbatere publică. Pe 8 octombrie 2026, Parlamentul a aprobat, în ședință închisă, noua structură generală și noul efectiv al Armatei Naționale, invocând faptul că documentul conține informații clasificate drept secret de stat.
În aceeași zi, ministrul Apărării a declarat că efectivul a scăzut de la peste 9.000 la 6.500 de militari, la care se adaugă 2.000 de angajați civili, și că numărul militarilor va crește. O creștere a efectivului va pune, cel mai probabil, presiune suplimentară pe componenta de personal a bugetului.
