Liderii Uniunii Europene au încheiat summitul de la Bruxelles fără un acord privind bugetul, confruntați cu un deficit de finanțare de 70 de miliarde de euro pentru Ucraina și cu dispute deschise pe tema energiei și migrației. În schimb, statele membre au convenit să accelereze crearea unor noi instrumente de apărare comercială pentru a contracara concurența Chinei, transmite spotmedia.
Liderii europeni s-au reunit joi și vineri la Bruxelles pentru a discuta o agendă încărcată, de la bugetul pe termen lung al UE și sprijinul financiar acordat Ucrainei până la migrație, energie și relațiile comerciale cu China.
Summitul a fost marcat de poziții ireconciliabile în privința bugetului comunitar, de primirea călduroasă a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și de confruntări privind politicile energetice și migrația.
Euronews prezină cinci concluzii principale ale reuniunii.
1. UE își reafirmă sprijinul pentru Ucraina
Liderii europeni și-au reafirmat sprijinul pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în contextul conflictului acestuia cu Donald Trump. Statele membre au promis că vor menține sancțiunile împotriva Rusiei atât timp cât continuă invazia Ucrainei și au criticat acordul privind motorina încheiat de președintele american cu Vladimir Putin.
În timpul summitului, Zelenski a cerut încă 70 de miliarde de euro pentru sprijin financiar și militar în 2027, invocând intensificarea atacurilor rusești. Solicitarea complică planurile europene, care prevedeau că împrumutul de 90 de miliarde de euro convenit anterior va acoperi nevoile Kievului în 2026 și 2027.
Liderii au cerut Comisiei Europene să găsească o soluție pentru acoperirea deficitului. Variantele sunt însă dificil de pus în practică, din cauza costurilor ridicate ale împrumuturilor comune, a disputelor privind folosirea activelor rusești înghețate și a riscului ca doar câteva state bogate să suporte cea mai mare parte a cheltuielilor.
2. Negocierile privind bugetul UE rămân blocate
Liderii europeni nu au înregistrat progrese semnificative în discuțiile despre viitorul buget multianual al Uniunii. Statele care vor să limiteze cheltuielile se opun celor din sudul și estul Europei, care cer menținerea finanțării pentru reducerea diferențelor economice dintre regiuni.
Propunerea președinției irlandeze, care prevedea reducerea bugetului cu 141 de miliarde de euro, a fost practic abandonată. Președintele Consiliului European, António Costa, urmează să prezinte un nou compromis în următoarele săptămâni, înaintea summitului extraordinar din 26 noiembrie.
Printre obiective se numără menținerea contribuțiilor naționale la un nivel cât mai redus, revizuirea taxelor europene și reintroducerea unor mecanisme de flexibilitate. Totuși, liderii nu mai par presați să ajungă la un acord până la sfârșitul anului, ceea ce ar putea prelungi negocierile și în 2027.
3. Migrația continuă să divizeze statele membre
Migrația a provocat noi tensiuni între liderii europeni, deși Italia și Spania au făcut un pas spre soluționarea disputei privind controalele la frontieră. Măsurile temporare introduse de Italia au fost prelungite cu o săptămână, până la armonizarea lor cu cele spaniole, care expiră pe 22 octombrie. Miniștrii de Interne urmează să stabilească măsuri înlocuitoare.
În schimb, premierul danez Mette Frederiksen a criticat planul omologului spaniol Pedro Sánchez de a reglementa statutul legal al 600.000 de migranți, susținând că abordarea Madridului contrazice politicile altor state europene.
Italia, Danemarca și Țările de Jos au organizat discuții informale pentru identificarea unor soluții noi, inclusiv posibilitatea suspendării cererilor de azil în perioade de criză. Italia, Danemarca și Polonia au cerut, de asemenea, ca UE să evite măsurile care ar putea încuraja migrația ilegală. Textul final al summitului a păstrat însă o formulare mai generală privind coordonarea acțiunilor împotriva instrumentalizării migrației.
4. UE pregătește noi măsuri comerciale împotriva Chinei
Liderii europeni au cerut Comisiei Europene să pregătească noi instrumente de apărare comercială, inclusiv cote de import și tarife vamale, pentru a proteja industria chimică și sectorul utilajelor de concurența chineză.
UE are un deficit comercial de aproximativ 360 de miliarde de euro în relația cu China, iar exporturile chinezești către Uniune au crescut cu 25% în ultimul an, potrivit datelor vamale chineze.
Spre deosebire de cotele pentru automobilele hibride, negociate cu Beijingul, noile măsuri ar putea fi introduse unilateral. Germania și Franța susțin crearea unui mecanism care să permită reacții rapide la perturbările pieței provocate de China.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că instituția va începe lucrul la un asemenea instrument. UE analizează și măsuri pentru diversificarea furnizorilor de produse strategice și pentru sprijinirea statelor afectate de eventuale represalii comerciale chinezești.
5. Prețurile energiei provoacă noi dispute
Italia și țările Grupului de la Vișegrad — Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia — au cerut Comisiei Europene măsuri pentru limitarea fluctuațiilor prețurilor la electricitate și o reevaluare a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).
Aceste state, alături de Grecia, se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate costuri ale energiei din Europa și solicită un răspuns coordonat la criza energetică.
Propunerea de revizuire a ETS, sistem care obligă companiile să plătească pentru emisiile poluante, a fost contestată de Finlanda, Danemarca și Suedia. Premierul ceh Andrej Babiš a criticat sistemul, susținând că acesta crește costurile energiei și afectează competitivitatea Europei.
Italia și țările Grupului de la Vișegrad nu au însă suficiente voturi pentru a schimba regulile pieței europene a carbonului. Demersul lor urmărește și să arate alegătorilor că încearcă să limiteze scumpirea energiei.
