Avem în Moldova aproape 1.800 de adăposturi, unde s-ar putea ascunde 350 de mii de oameni în caz de pericol, dar nici jumătate nu sunt pregătite. O recunoaște Ministra de Interne, care spune că majoritatea acestor spații au nevoie de reparații și investiții. Asta în contextul în care autoritățile pregătesc un ghid practic, menit să ajute oamenii să se protejeze și să-și asigure strictul necesar în primele 72 de ore ale unei situații de criză, transmite UNU TV.
„Vorbim de un număr total de 1.790 de adăposturi, dintre care peste 250 sunt adăposturi cu destinație civilă și antiradioactivă. Din păcate, nu toate corespund standardelor minime, pentru că sunt necesare investiții suplimentare și reparații”, a declarat ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin.
Harta spațiilor de adăpostire poate fi consultată pe site-ul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Ghidul pentru populație urmează să fie prezentat în noiembrie, în cadrul programului „Moldova Pregătită”, coordonat de Centrul Național de Management al Crizelor. Acesta va explica ce provizii să păstrăm acasă și cum să acționăm în cazul unor pene de curent, întreruperi ale alimentării cu apă sau dezastre naturale. Recomandările vizează rezerve de apă, alimente neperisabile, medicamente, o lanternă și un plan de comunicare în familie.
Autoritățile precizează că pregătirea pentru 72 de ore nu înseamnă că există un pericol iminent sau că salvatorii vor interveni abia după trei zile.
Între timp, Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării avertizează că programul „Moldova Pregătită” este ținta unor falsuri răspândite pe Telegram. Potrivit analizei StratCom, recomandările privind proviziile pentru 72 de ore au fost prezentate drept pregătiri pentru război sau presupuse deconectări planificate de apă și electricitate. Autoritățile dezmint aceste afirmații și precizează că programul urmărește pregătirea populației pentru situații de urgență.
UNU TV a sunat la IGSU pentru a afla cine răspunde de faptul că, deși avem un război la hotar de aproape cinci ani, mai bine de jumătate de adăposturi sunt nefuncționale. Iar acolo a descoperit că, de fapt, numărul încăperilor gata să-și deschidă în orice moment ușile pentru a adăposti oameni în caz de pericol e și mai mic. Sunt numai 94, aflate pe teritoriul unor întreprinderi, deci destinate angajaților de acolo. Celelalte, din categoria „parțial pregătite”, au nevoie de cel puțin 12 ore pentru eliberarea lor.
Deși cele aproape 1790 de adăposturi figurează de ceva timp pe harta elaborată de IGSU, mulți primari din țară nu știu nici cu spatele de existența acestora. Ei susțin că nu au informați că au în subordine astfel de locații și nici despre responsabilitățile care le revin pentru întreținerea lor.
„- Întrebarea la dumneavoastră este: știați că aveți aceste adăposturi? V-a informat cineva? Știți ce trebuie să faceți cu ele, cum trebuie să le mențineți? Care e situația, în general, cu ele?
- Astea sunt povești, deci nimeni nu a comunicat. În general, la nivelul de raionul Sîngerei, nici o primărie nu a comunicat nici cu Ministerul, nici cu departamenturi toate excepționale. Eu nu știu de unde iau ei atâta informația asta, cu cine comunică ei, cum îi prezintă public, mai ales la nivel de ministru. Doamna ministră măcar știe, habar are? O fost aici, de pildă, comisarul sau Inspectoratul de Poliție Sîngerei măcar să vină să vadă unele astea adăposturi?
Cum pot ei să prezinte hartă, două locații la Pepeni, când eu, în calitate de primar, habar nu am? Adică, în sensul în care nu suntem informați, adică de unde au luat ei informația asta și încă ne pune nouă responsabilitate, întreținere și așa mai departe? Deci sunt niște informații false, eranate, care nu corespund în realitate”, a declarat primarul satului Pepeni, raionul Sîngerei, Oleg Cernei.
„Eu, ca autoritate publică, n-am dat asemenea informații. Nouă nu ni s-a cerut. Probabil, cât eram în perioada de concediu, doama viceprimar să fi dat această informație. Cel puțin eu nu cunosc. Eu cunosc de acest adăpost din perioada pandemiei și, ulterior, când s-a început criza refugiaților. Iată, atunci noi am identificat careva locații unde am fi putut să cazăm refugiații. Atunci, în perioada ceea, noi am identificat clădirea liceului că dispune de anumite spații mai mari și ar putea servi ca locație. Asta a fost 2-3 ani în urmă, dar, după asta sau recent, subiectul dat n-a mai fost abordat”, a menționat primarul satului Hîrbovăț, raionul Anenii Noi, Rodica Croitor.
Iar alt primar a recunoscut că a aflat că are în localitate adăposturi de protecție civilă doar după simularea unei situații de urgență, organizată recent.
„- Aproximativ cu două sau trei tătămâni în urmă, în orașul Căușeni, au avut loc simulări, simulări a situațiilor excepționale. Merge vorba despre simularea atacului unei drone, simularea unui peste porcine, simularea unui accident rutier masiv. Deci, am fost informați, în cadrul acestui eveniment, despre tot ce există în situații excepționale. La fel și despre adăposturile date, care sunt în oraș.
Deci, anterior, înainte de aceste simulări, nu am cunoscut că ele sunt pe teritoriul orașului Căușeni. După ce m-am informat, am și discutat cu șeful de IGSU, am și verificat unul din cele patru care le-ați menționat mai sus și urmează deja, în viitor, să le întreținem, să le pregătim pentru situații excepționale care poate să ne urmează și noi, oamenii din oraș Căușeni”, a declarat primarul orașului Căușeni, Alexandru Donțu.
