Rezultate surpriză la alegerile parlamentare din Serbia și la cele prezidențiale din Bulgaria. Liderul de la Belgrad, Aleksandar Vucić a anunțat că formațiunea de opoziție Lista Studenților a câștigat scrutinul, iar la Sofia, președinta actuală Ilyana Yotova, s-a impus la o distanță foarte mică de fostul premier interimar Andrei Ghiurov.
„Încă nu avem rezultate finale, pe baza unui eşantion... este clar că am pierdut aceste alegeri, Lista Studenţilor a câştigat, ei vor avea între 135 şi 140 de mandate, iar noi vom avea 105, nimeni altcineva nu a intrat în parlament”, a declarat Vučić.
Conform estimărilor bazate pe un eșantion de voturi, „Lista Studenților” ar urma să obțină între 135 și 140 de mandate din totalul de 250, în timp ce lista electorală susținută de Vučić ar obține aproximativ 105 mandate. Rezultatele oficiale nu erau încă definitive la momentul declarației.
Fost ultranaționalist, Vučić a dominat politica sârbă timp de peste 14 ani, consolidându-și puterea după ce s-a reinventat ca reformator, susținător al aderării Serbiei la Uniunea Europeană, dar menținând relații strânse cu Rusia și China.
Aflat la președinția țării din 2017, Vučić a demisionat la sfârșitul lunii septembrie 2026. Neputând candida pentru un al treilea mandat, el spera să devină prim-ministru după convocarea alegerilor parlamentare anticipate.
Scrutinul s-a desfășurat pe fondul protestelor antiguvernamentale izbucnite în urmă cu aproape doi ani, după tragedia produsă la Novi Sad, la 1 noiembrie 2024. Prăbușirea copertinei gării din Novi Sad, în urma căreia 16 persoane și-au pierdut viața, a stârnit un val de indignare publică și acuzații potrivit cărora corupția ar fi contribuit la deficiențele lucrărilor de construcție. Gara făcea parte dintr-un proiect emblematic al guvernului, realizat de companii chineze.
Protestele studențești, alimentate și de temerile privind alunecarea Serbiei spre autoritarism, au dus la apariția unei alianțe de candidați reformiști, reuniți pe o listă electorală comună, cunoscută drept „Lista studenților”. Aceasta este o platformă politică organizată în jurul mișcării de protest față de corupția instituțională, al cărei declanșator a fost tocmai accidentul produs în Novi Sad.
Ilija Srdanović, principalul candidat al listei studențești, a salutat rezultatul: „Mâine începem să construim un stat guvernat de statul de drept. Am demonstrat că schimbarea este posibilă atunci când există voința de a o realiza. Acum trebuie să ne ridicăm la înălțimea acestui moment. Studenții au câștigat. Vrem să construim împreună o țară în care fiecare are dreptul la adevăr, la o voce și la un viitor”.
„În seara asta serbăm victoria, de mâine începem reconstrucția. Trăiască libertatea, trăiască Serbia”, a fost mesajul transmis de Radomir Saičić, unul dintre liderii Listei Studenților, de la sediul platformei electorale.
Niciun alt partid nu a reușit să treacă de pragul electoral de trei procente în urma votului de duminică, 25 octombrie 2026. Șase mandate ar putea reveni unor formațiuni ale minorităților naționale (maghiarii, bosniacii și albanezii), care nu trebuie să atingă pragul.
Prezența la urne de 67,6% (înainte de contabilizarea votanților din diasporă) este cea mai mare de la destrămarea Iugoslaviei.
Străzile din Belgrad au izbucnit în sărbătoare după anunțul lui Vučić, mașinile claxonând, iar studenții strigând „victorie” și „e terminat”.
video: yt/Reuters
În Bulgaria, conform sondajelor, candidata Ilyana Yotova începuse campania electorală cu un avans zdrobitor de 25%. După ultimul sondaj înainte de vot, avansul ei scăzuse la 17%. Rezultatul scrutinului de duminică a topit această distanță, provocând o surpriză de proporții. Majoritatea exit poll-urilor îi dădeau Ilyanei Yotova un avantaj minim de 2 până la doar 3% (aproximativ 35% pentru actuala președintă și 32% pentru candidatul reformist Ghiurov). Un exit poll a anunțat chiar un ușor avantaj pentru Andrei Ghiurov.
A doua mare surpriză este prezența extrem de scăzută la urne: doar 22% dintre bulgari s-au prezentat la vot. Un record negativ care se explică în mare parte prin faptul că partidul minorității turce al oligarhului Delyan Peevski și partidul GERB al fostului premier Boyko Borisov și-au îndemnat suporterii să nu iasă la urne - doar 15% dintre alegătorii turci și 30% din adepții lui Borisov au votat.
Situația este cauzată de mai mulți factori. În primul rând, bulgarii au reacționat la un discurs pro-rus din ce în ce mai pronunțat al candidatei Yotova și al premierului Rumen Radev care o susține. Poziția ambiguă a acestor politicieni bulgari față de atacurile cu drone în Marea Neagră a fost criticată chiar de rezoluția Parlamentului European pe acest subiect.
Un alt membru al majorității guvernamentale care stă în spatele Ilyanei Yotova, Anton Kutev, a mers până la a compara războiul Rusiei împotriva Ucrainei cu războiul de eliberare al Bulgariei din 1877-1878 - cel în care au murit și mulți români și în urma căruia România și-a câștigat independența.
Altă explicație ar fi că ultimele două zile înainte de votul de duminică au fost marcate de mai multe evenimente de o violență extremă.
Vineri a fost asasinat prin împușcare un fost mafiot bulgar din anii 1990, Slavi Binev, al treilea eveniment de acest fel din ultimele luni, ceea ce a dat senzația bulgarilor că se întorc anii violenți de la începutul tranziției. Binev a reușit să supraviețuiască războaielor de gangsteri din anii ‘90, a devenit deputat al unui partid pro-rus, apoi eurodeputat, înainte de a participa la evenimentul de lansare al campaniei Ilyanei Yotova.
Crima a avut loc la câteva zile după ce premierul Radev ordonase arestarea unor primari din partidul oligarhului Delyan Peevski. Analiștii se întreabă dacă se mimează un conflict înainte de alegeri sau dacă există o luptă reală pentru a împărți interese de afaceri între noua guvernare și Peevski.
Într-un alt incident violent, un agent SPP i-a fracturat umărul unei ziariste (cu reputație controversată) care încerca să deschidă ușa mașinii președintei Parlamentului pentru a-i pune întrebări.
