Cetățenii din Israel sunt așteptați astăzi la urne în cadrul primelor alegeri parlamentare de după atacul devastator al Hamas din 7 octombrie 2023, un scrutin crucial marcat de o mobilizare fără precedent și de o polarizare extremă. În timp ce sondajele indică o luptă strânsă între premierul în exercițiu, Benjamin Netanyahu, și fostul șef al Armatei, Gadi Eisenkot, niciunul dintre blocurile politice nu pare capabil să obțină majoritatea necesară pentru a forma un guvern.
Astfel, peste 70.000 de cetățeni israelieni au revenit din străinătate pentru a-și exercita dreptul la vot, în timp ce jumătate de milion de tineri votează pentru prima dată, transmite BBC.
Ultimele sondaje publicate înainte de alegeri arată o egalitate aproape perfectă între Benjamin Netanyahu și principalul său contracandidat, Gadi Eisenkot, liderul partidului nou-format Yashar. Cu toate acestea, proiecțiile arată că niciunul dintre cele două blocuri nu va atinge pragul minim de 61 de mandate în Knesset, ceea ce prefigurează săptămâni sau chiar luni de negocieri politice dificile și posibile blocaje.
Bătălia blocului de opoziție și strategia lui Netanyahu
Gadi Eisenkot este figura centrală așa-numitului „bloc al schimbării”, o alianță diversă formată din partide cu ideologii diferite, dar unite de scopul comun de a-l înlătura pe Netanyahu de la putere. Din această coaliție fac parte figuri de dreapta, precum fostul premier Naftali Bennett și Avigdor Lieberman, dar și politicieni de stânga, cum este fostul general Yair Golan.
De cealaltă parte, Benjamin Netanyahu, aflat la cârma politicii israeliene încă din 1996, mizează pe o nouă coaliție cu partidele de extremă dreaptă și ultraortodoxe - partenerii săi din actualul executiv, considerat cel mai de dreapta din istoria Israelului. Un rol decisiv l-ar putea juca formațiunile politice arabe, care reprezintă aproximativ o cincime din populație, însă majoritatea partidelor evreiești au exclus o colaborare oficială cu acestea.
Securitatea și reforma judiciară, temele majore ale campaniei
Campania electorală a fost dominată de subiectul securității naționale. Opoziția l-a atacat dur pe Netanyahu pentru eșecul de securitate de la 7 octombrie 2023, când atacul condus de Hamas a dus la moartea a circa 1.200 de persoane și luarea a 251 de ostatici. Oponenții săi au cerut crearea unei comisii independente de anchetă, o măsură refuzată de Netanyahu, și au atras atenția asupra riscurilor la adresa democrației, în contextul procesului de corupție în care este vizat premierul și al controversatei reforme judiciare.
În replică, Netanyahu s-a prezentat din nou drept garantul securității țării, invocând succesele strategice din Orientul Mijlociu și relația sa strânsă cu președintele american Donald Trump. În ultimele zile de campanie au apărut informații privind încercări ale lui Netanyahu de a iniția acțiuni militare de ultim moment împotriva Iranului, speculații respinse ferm de premier.
O altă temă sensibilă a fost cea a recrutării militare. Guvernul Netanyahu a evitat punerea în aplicare a unei decizii a Curții Supreme privind înrolarea bărbaților ultraortodocși, fapt ce a stârnit nemulțumiri profunde în societate.
Urnele se vor închide la ora 22:00, când posturile TV vor publica primele rezultate de tip exit-poll. Totuși, numărătoarea finală ar putea dura, în condițiile în care voturile militarilor și rezerviștilor vor fi procesate ulterior, ceea ce ar putea influența bilanțul în favoarea partidelor de dreapta. În cazul unui blocaj total în care niciun lider nu va putea forma o majoritate, Israelul ar putea fi împins spre un nou scrutin anticipat.
