O rețea de sabotaj rusească a fost destructurată în România după ce a încercat să incendieze o fabrică de armament, în timp ce la Kiev rachetele balistice au lovit din nou un campus universitar și un pod strategic, lăsând în urmă morți și răniți. Între timp, Moscova continuă să atragă tineri pe front prin înșelăciune, serviciile ucrainene semnalând o explozie a recrutărilor din țări africane extrem de sărace, precum Burundi.
De la Bruges, președintele finlandez Alexander Stubb a avertizat că Europa a intrat într-o „eră a întunericului”, pe fundalul inclusiv a unor noi tensiuni la Marea Neagră, unde premierul bulgar acuză Bucureștiul că incriminează Moscova fără dovezi suficiente. În paralel, Volodimir Zelenski se arată gata să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești, punând la dispoziția echipei Trump trei condiții clare, printre care oprirea loviturilor asupra rețelei energetice ucrainene sau furnizarea de sisteme Patriot. Pe acest fundal, Republica Moldova și Ucraina își unesc forțele pentru a-și proteja spațiul aerian printr-un acord de cooperare tehnico-militară semnat la Kiev, decizie contestată dur la Chișinău de PSRM, care amenință cu proteste, și intens mediatizată de presa de stat de la Moscova.
UPDATE Republica Moldova și Ucraina își unesc forțele pentru a-și proteja spațiul aerian. Un acord bilateral de cooperare tehnico-militară a fost semnat la Kiev, pe fondul celor peste 100 de cazuri în care rachete și drone rusești au survolat ilegal teritoriul țării noastre de la izbucnirea războiului în țara vecină. Înțelegerea dintre cele două state a stârnit însă un val de critici la Chișinău. Partidul Socialiștilor a condamnat ferm documentul și amenință cu proteste de amploare dacă autoritățile nu vor anula acordul. Subiectul a ajuns rapid și în atenția Moscovei, fiind preluat și mediatizat de agenția rusă de stat TASS. Potrivit unui comunicat emis de Ministerul Apărării de la Chișinău, documentul a fost semnat de ministrul Anatolie Nosatîi și omologul său ucrainean, Evhenii Hmara. Semnarea a avut loc în cadrul vizite oficiale efectuate la Kiev de premierul Vasile Tofan, din delegația căruia au făcut parte trei miniștri din Guvernul de la Chișinău. Pe agenda discuțiilor s-au aflat securitatea regională, impactul războiului rus din Ucraina și amenințările hibride. De asemenea, miniștrii au abordat consolidarea cooperării bilaterale și oportunitățile de colaborare cu industria de apărare de la Kiev. Subiectul a intrat imediat și în atenția presei de la Moscova. Agenția de stat TASS a preluat rapid știrea despre acordul semnat la Kiev, subliniind declarația premierului Vasile Tofan, potrivit căreia cooperarea militară cu Ucraina nu încalcă statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Totuși, TASS a profitat de ocazie pentru a plasa decizia de la Kiev într-un narativ mai larg despre „militarizarea” țării noastre. Agenția rusă notează că, după venirea la putere a Maiei Sandu și a PAS, Chișinăul și-a intensificat legăturile militare cu Occidentul, încheind un acord cu UE și reînnoind parteneriatele cu SUA, Marea Britanie, România și Franța. În plus, presa de stat de la Moscova amintește de Strategia Națională de Apărare adoptată anul trecut, în care Rusia este desemnată drept principala amenințare la adresa securității noastre, fiind prevăzute majorări de bugete militare și o apropiere strânsă de NATO. În final, TASS face trimitere la liderul PSRM, Igor Dodon, citând pe larg acuzațiile acestuia potrivit cărora guvernarea de la Chișinău ar acționa la comanda Occidentului și ar pune în pericol pacea prin escaladarea tensiunilor cu Moscova. Într-un comunicat oficial, PSRM susține că semnarea acestui document „reprezintă o trădare directă a Constituției și o subminare flagrantă a neutralității permanente a țării”. În acest context, socialiștii cer declasificarea și publicarea integrală a acordului semnat la Kiev, denunțarea tuturor actelor care ar afecta statutul de neutralitate și chemarea de urgență a conducerii Guvernului în Parlament pentru a da explicații în fața cetățenilor. Totodată, formațiunea avertizează că își rezervă dreptul de a folosi toate mecanismele legale, inclusiv atacarea la Curtea Constituțională și organizarea unor acțiuni de protest în masă, „pentru a apăra pacea și suveranitatea Moldovei”. Contactat de TV8 pentru o reacție, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a respins acuzațiile: „Invităm PSRM să renunțe la retorica războinică și de divizare a societății pe care o practică de mai mulți ani”.
UPDATE O reacție a venit marți și din partea premierului Luca Niculescu. După mesajul președintelui Dan, Niculescu a scris pe contul său de X că „România acționează cu toată fermitatea pentru destructurarea acțiunilor de sabotaj asupra obiectivelor naționale.” „În baza informațiilor SRI și DIICOT, a fost destructurată o rețea de sabotare a industriei de apărare care acționa cu implicarea Federației Ruse. Consider că astfel de atacuri sunt inacceptabile. Nu vom fi descurajați în angajamentul nostru de a asigura securitatea cetățenilor români și a României. Felicit autoritățile române implicate!”, a scris premierul.
UPDATE Serviciul Român de Informații a identificat o rețea de sabotaj coordonată direct de către serviciile secrete ale Federației Ruse, care a încercat să incendieze în septembrie fabrica de armament Carfil din România. Trei cetățeni străini, un ucrainean și doi bieloruși, sunt cercetați de DIICOT într-un dosar privind infracțiunea de tentativă la acte de diversiune. Doi suspecți au fost arestați în Germania, unde plănuiau alte fapte similare, iar al treilea a fost localizat luni în Polonia. Curtea de Apel București a emis mandate de arestare europene în lipsă, pe numele celor trei indivizi. Autoritățile române efectuează demersurile necesare extrădării celor trei în România. Într-o reacție pe contul său de X, Nicușor Dan a afirmat că „astfel de acțiuni sunt inacceptabile și reprezintă o încălcare gravă a suveranității și securității țării noastre”. „Nicio entitate străină nu are dreptul să acționeze în acest mod pe teritoriul României sau al altor state europene”, a adăugat el. Șeful statului a mai afirmat că „de ani de zile Rusia folosește un arsenal divers de mijloace pentru a slăbi democrațiile europene”. „Încercările de a influența procesele electorale, campaniile de dezinformare, războiul informațional, atacurile cibernetice și actele de sabotaj fac toate parte din războiul hibrid purtat de Rusia împotriva Europei. În ultimele săptămâni, Federația Rusă a escaladat la un alt nivel de provocare împotriva transportului maritim civil în Marea Neagră”, a mai spus Nicușor Dan. Președintele a avertizat: „Să fie clar: toate acestea nu sunt incidente izolate, fără legătură între ele, ci fac parte dintr-o campanie premeditată și coordonată, menită să semene diviziuni în societățile noastre și să descurajeze angajamentul statelor europene față de propria lor securitate și apărare colectivă”. El a mai afirmat că „nu trebuie să ne amăgim cu privire la natura acestei amenințări”. „Războiul hibrid se duce de ani de zile, sub diferite forme, cu același scop: slăbirea statelor europene din interior și subminarea solidarității dintre ele”, a adăugat Nicușor Dan.
UPDATE Din cauza închiderii Podului de Sud din Kiev, traficul a fost redirecționat temporar pe rute ocolitoare. Pe 27 octombrie, șeful Departamentului Poliției de Patrulare din cadrul Poliției Naționale a Ucrainei, Oleksii Biloșițki, a explicat ce trasee pot folosi șoferii de vehicule de marfă și cei de autoturisme, transmite agenția UNN. „Din cauza închiderii Podului de Sud, circulația rutieră este redirecționată temporar pe rute de ocolire”, a anunțat Biloșițki într-o postare. Mai exact, potrivit acestuia, camioanele care vin dinspre Autostrada Borîspil trebuie să utilizeze strada Staroborîspilska, continuând apoi pe străzile Borîspilska și Prîvokzalna spre Podul Darnițkîi. În același timp, șoferilor de autoturisme li se recomandă să ocolească tronsonul închis prin Bulevardul Mîkola Bajan, iar de acolo să își continue deplasarea pe Faleza Niprului către Podul Darnițkîi și Podul Paton.
UPDATE Rusia a folosit frigul pentru a provoca suferință civililor din Ucraina, lăsând milioane de oameni fără lumină, apă și căldură în plină iarnă. Este concluzia unei comisii independente de anchetă a ONU, care califică atacurile deliberate asupra infrastructurii energetice drept crime de război și crime împotriva umanității. Raportul, prezentat Adunării Generale a ONU pe 26 octombrie, arată cum loviturile asupra centralelor termice, rețelelor electrice și instalațiilor de gaze au afectat viața oamenilor. Anchetatorii au analizat consecințele atacurilor începând din toamna anului 2022, cu accent pe iarna 2025–2026, când temperaturile au coborât până la minus 21 de grade Celsius. Anchetatorii au stabilit că acei comandanți ruși care au ordonat loviturile știau că instalațiile de încălzire vizate erau indispensabile populației. Autoritățile de la Moscova au anunțat public că vor continua atacurile și au făcut referire la un plan pentru desfășurarea lor. Consecințele au fost grave inclusiv în spitale, unde întreruperile de electricitate au pus în pericol pacienții care depind de aparate medicale. Persoanele în vârstă au rămas fără posibilitatea de a folosi lifturile pentru a ajunge în adăposturi în timpul bombardamentelor, scrie Associated Press. Comisia și-a bazat constatările inclusiv pe mărturiile a 255 de ucraineni care au trecut prin iarna 2025–2026, precum și pe informații oferite de autorități, medici și organizații civice.
UPDATE România a acuzat Rusia că se află în spatele atacurilor cu drone din Marea Neagră, ceea ce a dus la noi lovituri asupra navelor din zona economică exclusivă a României, susține premierul bulgar Rumen Radev, citat de publicația Trud.bg. „În primele minute ale tragediilor care au avut loc în zona noastră economică exclusivă, echipele noastre de salvare au fost acolo, în ciuda întunericului nopții și a condițiilor meteorologice severe. Am arătat că Bulgaria, ca țară civilizată, își poate îndeplini obligațiile internaționale în materie de căutare și salvare în situații de urgență”, a spus Radev la Forumul Economic de la Sofia. „Am fost singurul prim-ministru dintre cele trei state membre NATO de la Marea Neagră care l-a convocat pe ambasadorul rus și și-a exprimat foarte clar poziția. Dar am principii. Când acuz, înainte de a acuza, trebuie să am dovezi clare. Nu o pot face pe baza unor lozinci”, a adăugat Radev. „Acționăm extrem de dinamic și responsabil. Am făcut tot posibilul, în condiții dificile, pentru a recupera nava Chelsea 3 și pentru a începe o anchetă amănunțită. Ancora securității noastre este UE și NATO și un parteneriat transatlantic puternic cu aliatul nostru, SUA”, a mai spus Radev.
UPDATE Rachetele balistice rusești au vizat Kievul într-un nou atac de amploare în cursul nopții trecute, lovind un campus universitar, un pod important, o clădire administrativă și facilități medicale, a anunțat primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko. Kievul a fost atacat neîncetat de rachete balistice rusești în ultimele luni, în timp ce Moscova exploatează lipsa de apărare antiaeriană a Ucrainei, relatează Kyiv Independent. Cel puțin o persoană a fost ucisă, iar 10 persoane au fost rănite, a anunțat Kliciko. Printre victimele rănite în atac se numără un paramedic, un tehnician medical și un student în vârstă de 20 de ani. Nouă cadre medicale rănite au fost spitalizate, potrivit lui Kliciko. „Un atac a lovit podul Pivdenîi. Infrastructura metroului de pe pod a fost de asemenea avariată”, a adăugat primarul. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că un campus universitar din oraș a fost lovit de Rusia, alături de Parcul Kyoto din Kiev și de clădiri rezidențiale. Rusia şi-a intensificat atacurile cu drone şi rachete împotriva Ucrainei în ultimele săptămâni, plasând Kievul, un oraş cu aproximativ trei milioane de locuitori, într-o stare de alertă aproape permanentă. „Rachetele au lovit zone foarte frecventate, iar în apropiere nu se află absolut nicio instalaţie militară", a spus Zelenski. Aceste lovituri intervin cu câteva ore înainte de intrarea în vigoare a unui armistiţiu aşteptat în oraşul devastat Oleşki, ocupat de forţele ruse, după luni de mărturii care semnalau penurii grave de alimente, apă şi medicamente cu care se confruntă locuitorii.
UPDATE Un armistiţiu la Oleşkî, un oraş situat în sudul Ucrainei ocupat de către ruşi, a început marţi, după ce Prima Doamnă a Statelor Unite Melania Trump a anunţat vineri o încetare a focului acceptată de către ambele tabere, relatează AFP, conform News.ro. „În cadrul pregătirilor unei operaţiuni umanitare în zona Oleşkî, în regiunea Herson, forţele armate ale Federaţiei Ruse au încetat focul în sectorul Herson (...) începând de la ora 4.00, ora Moscovei (3.00, ora României)”, a anunţat pe Telegram Ministerul rus al Apărării. Această suspendare a confruntărilor armate urmează să permită desfăşurarea unei operaţiuni umanitare în această localitate izolată, în care locuitorii, asediaţi, duc lipsă de mai multe săptămâni de hrană şi medicamente.
UPDATE Ucraina este pregătită să oprească atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești la solicitarea echipei de negociatori ai președintelui american Donald Trump, dar cu o condiție, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Kyiv Post. El cere ca Rusia să înceteze să mai atace infrastructura energetică ucraineană, sau ca SUA să activeze acoperirea Starlink deasupra Rusiei, sau ca Washingtonul să furnizeze rachete Patriot Kievului. De asemenea, el a avertizat împotriva ridicării sancțiunilor înainte de negocierile de pace, subliniind că Ucraina trebuie să își mențină pârghiile de presiune asupra Moscovei.
UPDATE Rusia a lansat 16 rachete balistice asupra Ucrainei în noaptea de 27 octombrie. Despre aceasta a raportat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, reacționând la atacul nocturn al inamicului, transmite agenția UNN. „Numărul persoanelor rănite în urma atacului lansat ieri seară de Rusia asupra campusului universitar și a zonei înconjurătoare a crescut la 12, dintre care cinci sunt studenți și angajați ai universității. În timp ce serviciile de urgență acordau ajutor oamenilor și lichidau consecințele primului atac, rușii au lovit din nou cu rachete balistice”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare.
UPDATE Președintele finlandez Alexander Stubb susține că Europa are nevoie de noi structuri de securitate pentru a menține pacea într-o lume în care fiecare luptă pentru propriile interese. Europa traversează o „eră a întunericului”, în condițiile în care mai multe războaie și rivalitatea dintre Statele Unite și China subminează ordinea mondială bazată pe reguli, a declarat luni liderul de la Helsinki. Într-un discurs susținut la Colegiul Europei din Bruges, Stubb a afirmat că perioada de după Războiul Rece s-a încheiat și că lumea se află acum într-un moment de cotitură, comparabil cu cele de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, în 1945, și de la căderea comunismului, în 1989. Deși are tendința de a privi lucrurile cu optimism, în prezent există, „din păcate, suficiente motive pentru a fi pesimiști”, le-a spus el studenților instituției pe care a frecventat-o și el în anii 1990. „Într-un fel, eu mi-am început studiile într-o eră a luminii, iar voi vi le începeți într-o eră a întunericului. Obișnuiam să spunem că cele mai mari trei cauze ale morții în rândul oamenilor, bolile, foametea și războaiele, au fost învinse. Acest lucru nu mai este adevărat. Lumina a lăsat locul întunericului”, a declarat Stubb.
UPDATE Rafinăriile din Rusia îşi majorează producţia de motorină în luna octombrie, după ce autorităţile de la Moscova au acordat cote speciale de export în urma acordului încheiat cu Statele Unite pentru furnizarea de combustibil, au declarat pentru Reuters două surse din industria petrolieră, transmite News.ro. Preşedintele american Donald Trump a anunţat la 9 octombrie că a ajuns la un acord cu omologul său rus, Vladimir Putin, privind livrarea de motorină din Rusia către Statele Unite şi pieţele internaţionale. Washingtonul a suspendat temporar sancţiunile aplicate combustibililor ruseşti pentru a permite derularea tranzacţiilor. Potrivit lui Trump, Rusia s-a angajat să livreze imediat peste 300.000 de tone de motorină, echivalentul a aproximativ 2,25 milioane de barili, urmate de alte 500.000 de tone în noiembrie şi de un milion de tone ulterior. Preşedintele american a precizat că Rusia ar putea furniza încă trei milioane de tone, în funcţie de starea şi capacitatea de funcţionare a rafinăriilor sale. Surse din piaţa petrolieră au declarat că, începând cu 1 octombrie, guvernul rus a introdus derogări de la interdicţia de export a motorinei, permiţând alocarea unor cote speciale pentru livrările prevăzute în acordul cu administraţia Trump.
UPDATE Rusia ar fi recrutat mercenari din 29 de țări pentru a lupta în Ucraina, în special din state africane sărace, iar unii dintre aceștia ar fi fost atrași prin înșelăciune sau constrânși să se alăture armatei ruse. Potrivit datelor serviciilor de informații ucrainene, citate de Bloomberg și RBC, în rândul recruților se numără sute de bărbați din Burundi și Zimbabwe. În ultimele nouă luni, Rusia ar fi recrutat aproape 700 de persoane din Burundi, față de doar 30 în 2025. Din Zimbabwe, aproximativ 530 de bărbați ar fi plecat la război în acest an, comparativ cu 65 în anul precedent. O comisie de anchetă a Organizației Națiunilor Unite privind situația din Ucraina a relatat că cetățeni din 29 de țări ar fi fost determinați să intre în armata rusă prin înșelăciune sau răpire. Potrivit informațiilor prezentate, africanii recrutați ar fi folosiți în special în tentativele de ofensivă, unde pierderile sunt deosebit de mari. Ucraina susține că a identificat aproximativ 46 000 de cetățeni din 151 de state care au semnat contracte cu forțele armate ruse. Printre aceștia s-ar afla circa 5 500 de africani. Potrivit Bloomberg, unii bărbați ar fi fost atrași în Rusia cu promisiuni false de angajare în domenii civile, inclusiv în alimentația publică, în timp ce altora li s-ar fi promis salarii mari și obținerea cetățeniei ruse.
