Falsurile despre sutele de mii de imigranți și oferirea spațiilor de cazare au fost demontate rapid. Totuși, aceste narațiuni nu au dispărut, ci s-au rafinat. Pornind de la realități dure, precum depopularea satelor sau salariile mici, unele voci îi prezintă pe străini drept un posibil pericol social.
„Cetățenii noștri pleacă din țară din cauza tarifelor mari și a sărăciei, iar în locul lor este adusă forță de muncă ieftină din Nepal și Bangladesh. Nu îmi doresc ca apariția unor comunități izolate de migranți sau creșterea criminalității să devină, să devină o realitate pentru Moldova”, a afirmat Irina Vlah, fosta bașcană a UTA Găgăuzia.
Moldova se confruntă cu o criză demografică profundă, nu cu un val masiv de imigranți. Anul trecut, în țară au venit circa 7.000 de imigranți, dintre care mai mult de jumătate în scop de muncă. Nici afirmația că aceștia le fură locurile de muncă moldovenilor nu este susținută de datele privind piața muncii. Potrivit BNS, în septembrie erau aproximativ 32.000 de posturi vacante. Astfel, angajarea lucrătorilor străini reprezintă o soluție pentru unii angajatori și aduce, totodată, noi contribuabili la bugetul de stat.
„Ori acel indian, ori cetățean al Bangladeshului care lucrează la companiile care fac cablaje, o muncă destul de grea, sau aduc acele bugere pe ploaie, ei fac un serviciu onest, corect. Acele companii plătesc impozite, iar din baza acestor impozite, cetățenii noștri primesc pensii, se investesc în drumuri”, a explicat ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi.
Alții profită de contextul internațional pentru a-i prezenta pe imigranți drept o problemă majoră de securitate socială. Fără a demonstra vreo legătură între străinii ajunși în Moldova și protestele din Franța, unele voci folosesc aceste evenimente pentru a sugera că țara noastră ar putea urma același scenariu.
„Asta-i în Franța. Și foarte interesant. Aș vrea să văd ce credeți, dacă sunteți gata ca și Moldova să fie așa. Când Guvernul aduce sărăcie și pierde controlul asupra migrației, uite ce se întâmplă cu poporul vostru”, a afirmat liderul partidului VIS, Adrian Dulgher.
Protestele din Franța au pornit de la nemulțumiri sociale legate de educație și de costul ridicat al vieții. Migrația nu a fost cauza manifestațiilor. Președintele francez a afirmat că protestele au degenerat în violențe din cauza infiltrării unor grupări radicale de extremă stângă în rândul manifestanților.
„Sâmbătă, 17 octombrie, indivizi proveniți din grupări de extremă stângă, alături de numeroși delincvenți, s-au dedat unor acte de violență extremă în orașele noastre”, a declarat președintele Franței, Emmanuel Macron.
Potrivit Registrului de stat al populației, în Moldova locuiesc mai puțin de 50.000 de cetățeni străini, ceea ce reprezintă circa 2% din populația totală. Cei mai mulți provin din România, Federația Rusă și Ucraina. Într-un răspuns oferit anterior pentru „Alo, TV8”, Inspectoratul General pentru Migrație ne-a precizat că nu există nicio corelație între nivelul criminalității și prezența cetățenilor străini.
„La data de 31.12.2025, în instituțiile penitenciare din Republica Moldova erau plasați 137 de cetățeni străini care își executau pedeapsa. Raportat la numărul total de 21.667 de străini deținători de acte de identitate valabile, aceștia reprezintă 0,6%, ceea ce indică o pondere redusă și nu relevă un risc sporit din perspectiva ordinii publice și securității naționale”, se arată în răspunsul Inspectoratului General pentru Migrație.
Mulți moldoveni au plecat peste hotare în căutarea unui trai mai bun. Experiența lor ne amintește că și cei care vin astăzi aici merită să fie priviți dincolo de stereotipuri și etichetări.
