Noul parteneriat transatlantic care promite să protejeze prosperitatea cetățenilor și să ofere un scut stabil în fața crizelor și a instabilității geopolitice globale este deschis tuturor țărilor cu valori similare, transmite Hotnews.
Vineri, la o conferință de presă desfășurată la Montreal, prim-ministrul Canadei, Mark Carney, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au numit noul parteneriat „Alianța pentru Viitor”, potrivit The Guardian.
Liderii au afirmat că „cel mai strâns parteneriat posibil între Canada și blocul format din 27 de state membre are potențialul de a oferi stabilitate și oportunități fără precedent”.
„Societățile noastre au fost zguduite de noi furtuni”, a declarat Carney. El a făcut referire la efectele urgenței climatice, la „eroziunea normelor democratice” și la „utilizarea comerțului ca armă”.
La încheierea summitului de două zile, Canada a acceptat să contribuie la un împrumut de sprijin în valoare de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Liderii au adăugat că discuțiile viitoare vor conduce la o piață mai integrată, la reducerea restricțiilor comerciale și de călătorie, precum și la noi oportunități educaționale.
Reducerea dependenței tehnologice de SUA
Războiul comercial cu Statele Unite l-a determinat pe Carney să caute noi parteneri, scrie publicația britanică. Canada vrea să își reducă dependența de companiile americane, în special în domeniul apărării. Decizia lui Elon Musk de a reduce viteza serviciilor Starlink și Starshield deasupra Ucrainei, la mijlocul lunii octombrie, a perturbat grav operațiunile militare ucrainene.
Carney a avertizat că tehnologiile de apărare ale Canadei nu trebuie să fie la cheremul unor companii cu interese opuse. Musk, care are și cetățenie canadiană, critică partidul de la guvernare din Canada și susține separarea provinciilor.
Planuri pentru sectorul IA
Carney a prezentat fuziunea dintre compania canadiană Cohere Inc și firma germană Aleph Alpha GmbH ca un pas spre reducerea dependenței de giganții americani din domeniul IA. Noua companie va avea sedii la Berlin și Toronto. Guvernul Canadei va deține o participație în Cohere de până la 1,6 miliarde de dolari canadieni.
„Nu așteptăm ca viitorul IA să fie decis în altă parte de către persoane pe care nu le cunoaștem sau în care nu avem încredere”, a declarat Carney.
De asemenea, Ottawa și Bruxelles au semnat un acord prin care Canada intră în rețeaua europeană de supercalculatoare. Acest lucru va permite canadienilor să folosească echipamentele europene pentru antrenarea modelelor de IA.
Măsuri împotriva crizelor
Liderii canadieni și ai UE au afirmat că noul parteneriat va aborda și problemele cetățenilor, inclusiv costul vieții. Ursula von der Leyen a avertizat că furnizorii de energie, minerale esențiale sau semiconductori „sunt transformați din ce în ce mai mult în instrumente de presiune”.
„Când comerțul devine un instrument de presiune economică, familiile sunt cele care plătesc prețul, de la rafturile supermarketurilor până la costul unei mașini noi”, a adăugat președinta Comisiei Europene.
„Mai multă concurență, mai multe opțiuni”, a declarat Carney. El a sugerat că alianța va securiza lanțurile de aprovizionare pentru a „rezista împreună la șocuri”.
Liderii au discutat despre posibilitatea ca Canada să devină membru asociat al UE. Ursula von der Leyen a declarat că acest statut reprezintă un teritoriu necunoscut, dar că există „ambiția, încrederea și creativitatea necesare pentru a o contura împreună”. Ea a adăugat că acest parteneriat este „pentru puterea noastră comună”. O definire clară a acestui rol va fi stabilită la summitul din 2027.
În culise, Germania și alte state membre au încercat să elimine această formulare din proiectul declarației. Aceștia s-au temut că o denumire fără valoare juridică ar putea crea confuzie pentru alte țări care doresc să adere la Uniune.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a afirmat că cele două părți urmăresc „cea mai strânsă, cea mai profundă și cea mai puternică asociere din istorie între Uniunea Europeană și o țară neeuropeană”. El a descris Canada ca fiind „de departe cea mai europeană dintre țările non-europene”.
Tensiuni interne
Organizarea summitului a provocat însă tensiuni în provincia Quebec, unde Partidul Separatist (Parti Québécois) a fost ales recent să formeze un guvern minoritar. Premierul Paul St-Pierre Plamondon a lipsit de la eveniment deoarece Ottawa a refuzat să îi permită să ia cuvântul în public.
St-Pierre Plamondon a criticat decizia pe rețelele sociale, afirmând că invitația guvernului federal este o încercare de „vasalizare și invizibilizare a Quebecului” în schimbul unor beneficii minore la summit.
