Ucraina continuă loviturile strategice pe teritoriul inamic, atacând cu succes una dintre cele mai mari rafinării de petrol din Rusia, situată în regiunea Nijni Novgorod. În paralel, la Moscova iese la iveală o criză sanitară severă, medicii trăgând un semnal de alarmă privind o epidemie de HIV scăpată de sub control, cu peste 600.000 de purtători activi care pot transmite virusul.
Pe plan diplomatic, Kremlinul transmite semnale privind un posibil dialog direct, asistentul președintelui rus, Iuri Ușakov, declarând că Vladimir Putin este gata să-i răspundă la telefon lui Volodimir Zelenski dacă acesta va iniția un apel. În același timp, Secretarul de Stat american Marco Rubio a anunțat un interes internațional sporit pentru facilitarea unui armistițiu limitat în Marea Neagră, menit să securizeze transporturile de energie și cereale de propunerile puse pe masă de Turcia și India.
UPDATE În noaptea de duminică, 1 noiembrie, trupele ruse au atacat Ucraina cu 433 de drone, au raportat Forțele Aeriene ale Armatei Ucrainene. Impacturi au fost înregistrate în 16 locații, iar prăbușirea fragmentelor de drone doborâte a cauzat daune în alte 14 locuri. În regiunea Sumî, o serie de lovituri rusești s-a soldat cu rănirea a șase persoane. În comunitățile Sumî și Konotop, atacurile au vizat obiective de infrastructură civilă, iar în comunitatea Hluhiv, o dronă rusească a lovit peste noapte un sector rezidențial. În timp ce pompierii stingeau incendiul izbucnit, trupele ruse au lansat o nouă lovitură asupra aceleiași locații. În regiunea Rivne, patru persoane au fost rănite în urma unui atac rusesc asupra sectorului privat. De asemenea, în dimineața zilei de 1 noiembrie, la Kiev au fost introduse deconectări de urgență ale energiei electrice. Potrivit companiei DTEK, restricțiile sunt cauzate de atacurile continue ale Rusiei asupra sistemului energetic, iar echipele de intervenție lucrează la refacerea echipamentelor avariate imediat ce condițiile de securitate o permit.
UPDATE O „întreprindere industrială” a fost lovită duminică într-un atac cu drone într-o regiune situată la circa 400 kilometri est de Moscova, au anunţat autorităţile ruse, în timp ce Ucraina a afirmat că a atacat o importantă rafinărie de petrol, relatează AFP.Guvernatorul regiunii Nijni Novgorod, Gleb Nikitin, a raportat „un atac masiv cu drone” în timpul nopţii şi duminică dimineaţa, în urma căruia o „întreprindere industrială din districtul Kstovo a suferit pagube semnificative”. „Peste o sută de drone au fost distruse” şi „conform informaţiilor preliminare, nu au existat victime”, a adăugat el într-un comunicat, fără a specifica natura activităţilor uzinei. Presa ucraineană a relatat că un „atac a avut loc asupra rafinăriei de petrol Kstovo”, „una dintre cele mai mari rafinării din Rusia, care produce combustibili şi lubrifianţi”, notează Agerpres. Vineri, autorităţile ruse au declarat că Ucraina şi-a reluat atacurile asupra rafinăriilor ruseşti după o pauză de câteva zile.
video: nexta_tv
UPDATE Mijlocul lunii octombrie 2026 a adus la Moscova o conferință tehnico-științifică dedicată problematicii HIV, în cadrul căreia medicii specialiști au prezentat o imagine sumbră asupra evoluției infecției în Federația Rusă, în contrast direct cu discursul triumfalist al autorităților. Deși rata deceselor și cea a noilor îmbolnăviri au înregistrat ușoare scăderi, numărul total al persoanelor infectate este într-o continuă creștere, la fiecare deces raportându-se 1,5 cazuri noi de infectare. În prezent, din cele 1,23 milioane de persoane diagnosticate, doar jumătate au încărcătura virală suprimată, ceea ce înseamnă că aproximativ 600.000 de ruși pot transmite virusul mai departe. Situația din sistemul sanitar agravează și mai mult criza. În anul 2025, infectările cu HIV și hepatite virale contractate direct în spital au atins un nivel record pentru ultimii 15 ani, fiind înregistrate 8 focare cu 104 pacienți afectați. Mai mult, în 2026 s-au confirmat primele două cazuri din ultimii șase ani în care virusul a fost transmis prin transfuzii de sânge. În cel puțin 14 regiuni ale țării, epidemia a atins o fază generalizată, virusul fiind identificat la peste 1% dintre femeile însărcinate. Aceste date plasează Rusia pe primul loc în regiunea europeană la rata îmbolnăvirilor raportată la 100.000 de locuitori, depășind Ucraina și Macedonia de Nord, iar infecția cu HIV a devenit deja principala cauză infecțioasă de deces în rândul populației de vârstă aptă de muncă. Prognozele specialiștilor rămân rezervate, în special pe fondul războiului și al fluxurilor migraționale din regiunile afectate de conflict. Dacă strategiile de combatere nu vor fi modificate radical, numărul celor infectați ar putea ajunge la 1,47 milioane până în 2030. Cu toate acestea, Ministerul Sănătății de la Moscova neagă gravitatea datelor și susține că rapoartele privind extinderea epidemiei reprezintă doar o provocare propagandistică îndreptată împotriva țării.
UPDATE O nouă serie de evacuări dramatice a avut loc în nordul Ucrainei. Sute de locuitori din orașul Oleșki, aflat pe linia frontului și ocupat de trupele ruse încă din primele zile ale invaziei din 2022, au reușit să ajungă în siguranță în regiunea Cernihiv, după o călătorie lungă prin Rusia și Belarus. „Oamenii călcau pe mine, mureau sau rămâneau mutilați doar încercând să găsească hrană. Unii ajunseseră să gătească buruieni din grădină ca să supraviețuiască. Ne-am dat seama că trebuie să plecăm”, a povestit Olha, o localnică evacuată împreună cu familia sa. Soțul ei, Viaceslav, a rezumat scurt trăirile ultimilor ani: „Ne-am întors din iad”. Sansa de scăpare a apărut la începutul acestei săptămâni, când în regiunea Herson a intrat în vigoare un armistițiu umanitar temporar, mediat de prima doamnă a SUA, Melania Trump. Înțelegerea a oferit primele zile de liniște din ultimii patru ani și a creat o fereastră de evacuare de doar patru ore.
UPDATE Pierderile de luptă ale Rusiei au fost mai mari în luna octombrie 2026 decât în oricare altă lună de la lansarea invaziei la scară largă a Moscovei în Ucraina, în 2022, a raportat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Conform datelor Statului Major, pierderile estimate ale Rusiei au atins 54.400 de soldați în octombrie. Această cifră este cu 8.170 mai mare decât în luna precedentă. Bilanțul îi include pe cei uciși, răniți și disparți în acțiune. Statul Major a precizat că acest ritm ridicat este esențial deoarece „depășește capacitatea inamicului de a-și completa unitățile. Fiecare lună de război costă armata rusă din ce în ce mai mult”.
UPDATE Secretarul de Stat american Marco Rubio a declarat sâmbătă că există un interes tot mai mare din partea comunităţii internaţionale pentru facilitarea unui armistiţiu limitat în Marea Neagră, care să asigure transportul fără restricţii al energiei şi cerealelor de către Rusia şi Ucraina, informează Reuters. Rubio a declarat într-o conferinţă de presă că Statele Unite analizează propunerile Turciei şi Indiei pentru reluarea transporturilor de cereale, în timp ce Washingtonul continuă să facă presiuni pentru o soluţionare mai amplă, negociată, a războiului, care a intrat deja în al cincilea an. „Aşadar, când vorbim despre Marea Neagră, evident că aţi văzut numeroase ţări luând poziţie şi exprimându-şi disponibilitatea de a contribui. Atât Turcia, cât şi India au venit cu unele idei despre cum putem asigura transportul cerealelor, deoarece această situaţie ameninţă securitatea alimentară mondială şi, într-o anumită măsură, şi securitatea energetică”, a declarat Rubio.
UPDATE Revista The Atlantic și ziarul The New York Times au publicat în octombrie reportaje dedicate confruntărilor dintre Forțele Armate ale Ucrainei și cele ale Federației Ruse în tunelurile subterane de sub linia de contact. Acolo, militarii parcurg distanțe semnificative prin conducte de gaz, încercând să scape de amenințarea atacurilor cu dronă și să-și ia adversarul prin surprindere. Publicația „Meduza” rezumă cele mai importante detalii din aceste materiale. „Noul câmp de luptă din Ucraina este situat în interiorul unei rețele de țevi din oțel, adânc sub pământ, prin unele dintre ele un om abia putând să se târască”, își începe reportajul autorul de la The Atlantic, jurnalistul și scriitorul Simon Shuster. Este vorba despre conducte prin care, înainte de războiul la scară largă, erau transportate gaze din Rusia spre Ucraina și alte țări europene, iar acum prin ele se deplasează soldați care își organizează ambuscade reciproce și folosesc drept arme mitraliere și aruncătoare de grenade. Cucerirea acestui nou spațiu drept câmp de luptă este un pas fortat pentru ambele armate: la suprafață, deplasarea dincolo de așa-numita zonă de distrugere — o fâșie a nimănui, lată de zeci de kilometri — este dificilă din cauza activității intense a dronelor. Vehiculele aeriene fără pilot pot detecta și ataca orice adăpost, orice tehnică militară și chiar un soldat izolat.
UPDATE Un atac aerian rusesc a distrus clădirea comitetului executiv al Consiliului Orășenesc Kramatorsk, din regiunea Donețk, pe 31 octombrie, au raportat autoritățile locale. Clădirea, situată în Piața Păcii din centrul orașului Kramatorsk, supraviețuise ocupației din 2014 de către militanții susținuți de Rusia și eliberării ulterioare de către forțele ucrainene. „Acum o oră, Rusia a distrus printr-un atac aerian clădirea centrală a statalității ucrainene din Kramatorsk”, a scris pe Facebook Oleksandr Honcharenko, șeful administrației militare a orașului, cu referire la comitetul executiv al consiliului orășenesc. Honcharenko a descris clădirea drept un simbol al istoriei și identității orașului. „Pot distruge o clădire, pot pârjoli pământul nostru și ne pot fura amintirile. Dar nu ne pot distruge dreptul la un viitor”, a adăugat el. Clădirea mai fusese avariată anterior în urma unui atac aerian rusesc asupra centrului orașului, în martie 2026.
UPDATE Asistentul președintelui rus, Iuri Ușakov, a declarat că Vladimir Putin îi va răspunde lui Volodimir Zelenski la telefon dacă acesta din urmă îl va apela. Corespondentul VGTRK, Pavel Zarubin, l-a întrebat pe Ușakov dacă liderul de la Kremlin ar fi dispus să preia apelul în cazul în care Zelenski ar suna. „Eu cred că va răspunde, bineînțeles. Putin nu a refuzat niciodată dialogul”, a afirmat Ușakov. Totodată, oficialul rus a adăugat că, dacă președintele ucrainean dorește o discuție cu Putin, acesta poate veni la Moscova. „El transmite semnale prin diferite surse. Dacă își dorește atât de mult să discute, să vină”, a declarat Ușakov.
UPDATE Resursele informaționale ale Serviciului Federal de Statistică de Stat din Rusia (Rosstat) au fost supuse unor atacuri cibernetice care continuă din 29 octombrie, au confirmat reprezentanții serviciului de presă al instituției. Potrivit publicației „Kommersant”, hackerii au plasat pe site un mesaj în limba belarusă: „Nimeni nu va scăpa de răspundere”. Mesaje similare au putut fi citite și pe paginile direcțiilor regionale ale serviciului. De asemenea, pe site-ul spart au apărut siglele grupărilor de hackeri „Cyberpartizanii BY” și Silent Crow. Cea din urmă a declarat că a avut loc „compromiterea și distrugerea infrastructurii IT interne” a Rosstat. Conform celor de la Silent Crow, printre altele, aceștia ar fi reușit să obțină „informații referitoare la pierderile militare ale Federației Ruse în timpul războiului împotriva Ucrainei”. „În total, pe parcursul prezenței noastre în infrastructură, au fost descărcați aproximativ 23 TB de informații. Cea mai mare parte este formată din baze de date, documente interne, informații de serviciu și date de pe calculatoarele de lucru ale angajaților”, se arată în declarația hackerilor. Reprezentanții Rosstat au declarat pentru RBC că atacurile au fost pregătite minuțios și s-au desfășurat simultan pe mai multe direcții, folosind diverse tehnologii. Potrivit instituției, la acestea ar fi participat un număr semnificativ de specialiști, iar sursele atacurilor s-ar fi aflat în diferite puncte geografice. În același timp, Rosstat susține că nu au fost înregistrate scurgeri ale bazelor de date și nici ale informațiilor protejate de lege.
UPDATE Atacurile ruseşti au ucis aproximativ 120 de membri ai clerului din Ucraina şi au avariat peste 800 de instituţii religioase de la începutul invaziei ruseşti pe scară largă a Ucrainei, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski, conform Kyiv Independent. „Unele dintre ele aveau o vechime de o mie de ani şi au fost atacate în masă cu drone şi rachete, atât de croazieră, cât şi balistice”, a spus Zelenski. „Este îngrozitor şi o nebunie”. Zelenski a vorbit despre atacurile ruseşti asupra clerului într-un interviu acordat emisiunii This Week on Capitol Hill. Moderatorul Tony Perkins i-a cerut să răspundă comentatorilor americani, printre care şi Tucker Carlson, care au acuzat Kievul că persecută minorităţile religioase. Zelenski a răspuns descriind pagubele pe care războiul Rusiei le-a provocat instituţiilor religioase din Ucraina. „Ruşii au ucis aproximativ 120 de membri ai clerului”, a spus el. „În mod intenţionat, nu din întâmplare, în atacuri ţintite asupra acestor oameni, asupra bisericilor noastre şi a altor instituţii religioase”. Aproximativ 800 de lăcaşuri de cult au fost distruse sau avariate în timpul războiului, a adăugat el. Zelenski a menţionat, de asemenea, Consiliul Panucrainean al Bisericilor şi Organizaţiilor Religioase, care include reprezentanţi ai 15 biserici şi grupuri religioase şi se reuneşte pentru a discuta despre ajutorul umanitar şi alte probleme legate de război.
UPDATE Țările nordice rareori se ceartă în public pe tema politicii externe, cu atât mai puțin în ceea ce privește Rusia. Însă o convorbire telefonică de 90 de minute purtată săptămâna aceasta de liderii Finlandei și Norvegiei cu Vladimir Putin a stârnit o reacție de dezaprobare neobișnuită din partea vecinilor lor danezi și suedezi, relatează The Guardian. Marți, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Store, au purtat o discuție cu Putin, în cadrul unei rare conversații la nivel înalt între liderul rus și aliații europeni ai Ucrainei. Cei doi lideri nordici au subliniat că discuția a avut loc în numele Ucrainei și că aliații au fost informați în prealabil. Vecinii lor nu erau convinși. „Sunt foarte sceptică în privința acestei inițiative independente a Norvegiei și Finlandei”, a declarat prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, care s-a plâns că apelul nu a fost coordonat cu Copenhaga. „Sincer, nu știu ce cred ei că pot obține prin asta”. Prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, a criticat și el inițiativa, afirmând că nu fusese informat în prealabil. Aceste tensiuni au oferit o imagine a diviziunilor care amenință să complice eforturile Europei de a-și stabili propriul canal de comunicare cu Moscova, în contextul în care guvernele se străduiesc să ajungă la un acord nu numai cu privire la oportunitatea de a purta discuții cu liderul de la Kremlin, ci și cu privire la cine ar trebui să vorbească în numele lor. „În loc să pară un grup omogen și puternic unit, observăm o diviziune”, a declarat Arkady Moshes, directorul programului dedicat Rusiei din cadrul Institutului Finlandez de Afaceri Internaționale. „După standardele lumii nordice, este o situație destul de gravă”. Încă din vară, liderii europeni au discutat, fără prea mari progrese, dacă să numească un reprezentant care să negocieze direct cu Moscova în vederea încetării războiului din Ucraina. Dezbaterea a căpătat un caracter tot mai urgent pe măsură ce Donald Trump s-a apropiat de Moscova în ultimele săptămâni, în detrimentul Ucrainei. Se preconizează că luna viitoare va avea loc la Abu Dhabi o nouă rundă de negocieri de pace, ceea ce trezește îngrijorarea guvernelor europene cu privire la riscul de a fi lăsate pe margine în cadrul unor negocieri care ar putea determina securitatea continentului pentru decenii întregi.
