Aproape șase din zece cetățeni ai Republicii Moldova susțin aderarea țării la Uniunea Europeană, ponderea crescând de la 52% în 2024 la 57% în 2026. Datele se regăsesc în Indexul Rezilienței Informaționale Naționale pentru perioada 2024–2026, care arată că, deși societatea a devenit mai rezilientă în fața dezinformării și manipulării informaționale, între regiuni, comunități lingvistice și grupuri sociale se mențin diferențe clare.
Raportul arată că sprijinul pentru integrarea europeană a crescut de la 52% în 2024 la 57% în 2026. Diferențele dintre regiuni rămân însă vizibile: în regiunea Centru, aproape trei sferturi dintre respondenți susțin aderarea la UE, în timp ce în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia ponderea este de doar 8%.
Cea mai mare creștere a fost înregistrată în nordul țării, unde susținerea pentru aderare a urcat de la 37% în 2025 la 53% în 2026.
Potrivit raportului, atitudinea față de integrarea europeană este strâns legată de nivelul de încredere în instituții și de sursele de informare. Persoanele care au încredere în mass-media din Federația Rusă tind să manifeste un sprijin mai redus pentru aderarea la UE. Totodată, aproape două treimi dintre respondenți consideră că beneficiile aderării justifică dificultățile reformelor de preaderare, față de jumătate dintre respondenți în 2024.
La capitolul coeziune socială, încrederea în instituții a crescut, însă diferențele dintre categorii se păstrează. Biserica se menține instituția cu cel mai ridicat nivel de încredere, de 74%, urmată, dintre instituțiile finanțate public, de sistemul educațional, cu 72%, și autoritățile locale, cu 71%. Guvernul și Parlamentul înregistrează niveluri de încredere de 42% și, respectiv, 40%.
În privința amenințărilor de securitate, două treimi dintre cetățeni consideră că Republica Moldova trebuie să se pregătească activ pentru a le face față. Totodată, peste 80% consideră probabile atacurile prin dezinformare menite să submineze încrederea în stat, în timp ce 60% văd ca probabil un atac militar direct.
Raportul mai arată că aproape trei sferturi dintre cetățeni susțin reintegrarea regiunii transnistrene, însă doar puțin peste o treime ar fi dispuși să contribuie financiar la acest proces.
Indexul Rezilienței Informaționale Naționale analizează evoluția percepțiilor și atitudinilor cetățenilor în cinci domenii: integrare europeană, coeziune socială, reziliență economică, apărare și securitate națională. Datele au fost colectate în lunile aprilie–mai din anii 2024, 2025 și 2026.
