Aproape jumătate de milion de lei pe an pentru a lupta în Ucraina, de partea Rusiei. Este oferta prin care recrutorii ruși încearcă să atragă cetățeni din Moldova, dar și din alte țări. Paradoxal, totul se întâmplă pe Facebook, Instagram și WhatsApp, platforme interzise în Rusia, după ce compania Meta a fost declarată organizație extremistă. O investigație WatchDog arată cum funcționează această rețea internațională de recrutare.
Deși legislația rusă interzice recrutarea mercenarilor, Kremlinul a găsit o cale de a atrage oameni din întreaga lume, de la fostele republici sovietice până la țări din Africa și America Latină. Potrivit investigației, recrutorii folosesc zeci de pagini în diferite limbi, pentru a promova contractele cu armata rusă. Principala atracție sunt banii, dar și promisiunea obținerii cetățeniei ruse.
Ofertele diferă considerabil în funcție de țara vizată. Moldovenilor li se promit până la 27 de mii de dolari pe an, în timp ce pentru cetățenii din Thailanda suma ajunge la 70 de mii. La polul opus sunt unele state africane, unde remunerația oferită este de circa 12 mii de dolari anual.
Expertul WatchDog Pavel Horea a explicat, într-o intervenție la UNU TV, că aceste campanii sunt promovate de mai mulți ani pe rețelele sociale, însă Republica Moldova a devenit o țintă tot mai vizibilă în ultimul an. Potrivit acestuia, ofertele financiare sunt concepute pentru a atrage în special persoane vulnerabile social, fără venituri stabile sau care întâmpină dificultăți de reintegrare în societate.
Expertul avertizează că, dincolo de promisiunile unor câștiguri mari, cei recrutați își asumă riscuri majore:
„Cetățenii străini recrutați în armata Federației Rusiei nu sunt menajați de către comandanții acestora, fiindcă ei sunt cetățeni străini, dacă suferă răni sau mor pe front, nu o să vină nimeni să protesteze sau să-și exprime nemulțumirea.”
Și mecanismul de recrutare este bine organizat. Totul începe cu reclame care promit câștiguri mari, un loc de muncă, precum și obținerea cetățeniei ruse. Cei interesați sunt direcționați către un formular, ce poate fi completat prin intermediul Facebook, Telegram sau WhatsApp. Un recrutor le explică apoi condițiile și le organizează plecarea în Rusia, iar contractul este semnat abia la sosire.
O schemă similară a fost documentată și de jurnaliștii Diez.md, în luna ianuarie. Aceștia au identificat două pagini de Facebook care promovau înrolarea în armata rusă și au contactat unul dintre recrutori, care le-a promis salariu de circa 65 de mii de lei pe lună. Moldovenii interesați ar fi trebuit să ajungă la Moscova pe cont propriu, urmând să primească ulterior banii cheltuiți pentru transport. Iar după câteva săptămâni de instruire, noii recruți urmau a fi trimiși pe front.
Pavel Horea consideră că autoritățile de la Chișinău ar trebui să monitorizeze aceste campanii și să identifice eventualii intermediari din Republica Moldova care facilitează deplasarea recruților în Rusia. Expertul a amintit că inclusiv persoane originare din regiunea transnistreană au promovat public înrolarea moldovenilor în armata rusă.
Campania de recrutare are loc pe fondul pierderilor mari suferite de armata rusă în Ucraina. Potrivit unei monitorizări realizate de Mediazona și serviciul rus al BBC, până la începutul lunii octombrie au fost documentate peste 266 de mii de decese în rândul militarilor ruși. Numărul real ar putea fi însă mai mare, întrucât nu toate cazurile pot fi documentate.
În același timp, Kremlinul încearcă să completeze efectivele fără să anunțe o mobilizare generală. Iar fenomenul are deja consecințe și în Moldova. Anul trecut, autoritățile de la Chișinău au identificat mai mulți cetățeni moldoveni care au participat la război de partea Rusiei. Unii din ei făceau parte inclusiv din gruparea Wagner.
Potrivit unor date atribuite serviciilor de informații ucrainene, 857 de moldoveni ar fi fost recrutați pentru a lupta de partea Rusiei, iar 81 dintre aceștia ar fi murit. Cifrele nu au fost confirmate de autoritățile de la Chișinău.
Pavel Horea susține că o parte dintre acești cetățeni ar putea fi moldoveni stabiliți de mai mult timp în Federația Rusă, care au obținut și cetățenia rusă. Potrivit expertului, aceștia pot fi supuși unor presiuni pentru a se înrola, inclusiv prin amenințări legate de pierderea cetățeniei sau de deportare.
Totodată, Horea a menționat că informațiile privind amploarea fenomenului rămân neconfirmate și necesită verificări suplimentare.
