Liderii europeni resping propunerea Washingtonului privind un cadru mai amplu de securitate și avertizează că Moscova nu poate decide viitorul continentului. Reacțiile vin în contextul în care negocierile de pace dintre SUA, Ucraina și Rusia urmează să fie reluate la Abu Dhabi, spotmedia.ro.
Liderii europeni au respins ferm orice încercare a Statelor Unite și a Rusiei de a redefini arhitectura de securitate a continentului fără implicarea lor, după ce președintele american Donald Trump a sugerat că Washingtonul ar putea fi aproape de încheierea unui acord amplu cu Moscova, care să depășească problema Ucrainei și să vizeze întreaga Europă, scrie Euronews.
Declarațiile făcute joi de Trump au stârnit noi îngrijorări în rândul aliaților europeni ai Statelor Unite, care se tem că administrația americană ar putea accepta o înțelegere ce ar ține cont de solicitările formulate de mult timp de președintele rus Vladimir Putin, în detrimentul intereselor europene.
Trump a descris posibilul acord drept unul „foarte amplu”, care ar urma să includă nu doar Ucraina, ci și „întreaga Europă”.
„Va fi ceva foarte amplu. Va implica mai mult decât Ucraina și aș putea spune chiar că ar putea include întreaga Europă. Va fi un acord mare și frumos, iar toată lumea va fi încântată”, a declarat liderul american, fără să ofere detalii suplimentare.
Afirmațiile sale au venit după ce emisarul special al președintelui american și ginerele acestuia, Jared Kushner, a anunțat că Washingtonul lucrează la un cadru mai larg de securitate europeană, menit să creeze condițiile pentru o pace durabilă. Inițiativa a provocat imediat reacții negative din partea oficialilor europeni, care susțin că arhitectura de securitate a continentului este deja stabilită și nu poate fi renegociată fără participarea statelor europene.
„Avem deja o arhitectură de securitate europeană”, a declarat vineri, la Varșovia, șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas.
„Problema este că Rusia continuă să încalce tratatele care stau la baza acesteia. NATO nu reprezenta o amenințare pentru Rusia în 2021 și nu reprezintă o amenințare nici în prezent. Putin nu are drept de veto asupra securității europene”, a subliniat Kallas.
Oficialul european a adăugat că Uniunea Europeană trebuie să participe la orice acord pentru ca acesta să poată fi pus în aplicare. Aceeași poziție a fost exprimată de ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, care a avertizat că o înțelegere privind Ucraina și viitorul Europei, negociată fără implicarea statelor europene, ar fi atât inacceptabilă politic, cât și imposibil de aplicat în practică.
„O înțelegere privind viitorul Ucrainei și al Europei, încheiată peste capul nostru, nu ar fi doar imprudentă. Ar fi, de fapt, imposibilă”, a declarat Sikorski.
La rândul său, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a afirmat că Rusia nu poate fi considerată un garant al securității europene. În opinia sa, prioritatea ar trebui să fie protejarea continentului în fața agresiunii ruse, nu negocierea unor sfere de influență cu Kremlinul.
„Trebuie să discutăm despre cum ne protejăm de Rusia, nu să negociem cu rușii sfere de influență în Europa”, a declarat oficialul ucrainean.
Sîbiga și-a reafirmat poziția după o întâlnire cu Kaja Kallas, la Varșovia, subliniind că nici viitorul Ucrainei, nici securitatea Europei nu pot fi stabilite fără implicarea directă a celor două părți.
Washingtonul propune un cadru mai larg de securitate
Disputa diplomatică are loc în timp ce administrația Trump își intensifică eforturile pentru încheierea războiului din Ucraina. Reprezentanții Statelor Unite pregătesc reluarea negocierilor dintre Kiev și Moscova, programate săptămâna viitoare la Abu Dhabi. După mai multe luni în care demersurile diplomatice au înregistrat progrese limitate, Washingtonul și-a intensificat contactele cu ambele părți, încercând să contureze un acord care să asigure o soluție de durată.
La începutul acestei săptămâni, reprezentanții americani au participat la două zile de discuții la Bruxelles, alături de oficiali NATO, ai Uniunii Europene și ai principalelor puteri europene. Întâlnirile au vizat garanțiile de securitate pentru Ucraina și viitorul arhitecturii de securitate de pe continent. Jared Kushner, care a participat prin videoconferință, a prezentat ulterior obiectivul Washingtonului de a construi un cadru mai amplu de securitate.
Într-un mesaj publicat pe platforma X, acesta a afirmat că Statele Unite lucrează la soluții concrete pentru a răspunde preocupărilor de securitate ale tuturor părților și pentru a pune bazele unei păci durabile. Propunerea americană încearcă să lege problema securității Ucrainei după încheierea războiului de relația mai amplă dintre Rusia și Occident.
Formulările folosite de oficialii americani au readus însă în atenție temerile mai vechi ale europenilor privind intenția Moscovei de a modifica ordinea de securitate stabilită după încheierea Războiului Rece. Înainte de a lansa invazia pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022, Rusia a transmis NATO un ultimatum prin care solicita schimbări fundamentale ale aranjamentelor de securitate europene. Printre cererile Moscovei se număra retragerea forțelor NATO din țările care au aderat la Alianță după 1997.
Alianța Nord-Atlantică a respins solicitările Rusiei și a susținut că statele suverane au dreptul să își aleagă singure aranjamentele de securitate.
Europa cere să participe la negocieri
Pentru capitalele europene, problema nu este doar dacă Washingtonul poate negocia încheierea războiului, ci și dacă deciziile care afectează securitatea întregului continent pot fi luate fără participarea directă a statelor vizate. Europa a cerut în repetate rânduri un rol mai important în inițiativa diplomatică condusă de Statele Unite, mai ales în condițiile în care discuțiile depășesc tot mai mult subiectul conflictului din Ucraina.
Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho, a declarat vineri că mai sunt multe lucruri de făcut până la încheierea unui acord de pace și a subliniat că Uniunea Europeană își va stabili singură deciziile în materie de securitate.
La rândul său, NATO a reiterat că aliații Ucrainei urmăresc obținerea unei încheieri „drepte și durabile” a conflictului. Jared Kushner a încercat să liniștească partenerii europeni, asigurându-i că nu vor fi excluși din procesul diplomatic. El a spus că Washingtonul intenționează să poarte consultări strânse cu aceștia în marja negocierilor de la Abu Dhabi și, dacă vor exista progrese, să treacă la un format multilateral mai amplu, cu participarea lor directă.
Negocierile de la Abu Dhabi, un test important
Discuțiile programate la Abu Dhabi vor reprezenta un test important pentru capacitatea Statelor Unite de a găsi un compromis între cererile Ucrainei, Rusiei și aliaților europeni. Washingtonul încearcă să formuleze propuneri care să ducă la oprirea luptelor și, în același timp, să stabilească garanții de securitate care să împiedice izbucnirea unui nou război. Pozițiile celor două tabere rămân însă foarte diferite. Ucraina solicită garanții credibile împotriva unei viitoare agresiuni ruse, în timp ce Moscova cere de mult timp limitarea prezenței și influenței NATO în Europa de Est.
Guvernele europene, la rândul lor, vor să împiedice încheierea unui acord care ar recompensa agresiunea militară a Rusiei sau ar afecta suveranitatea Ucrainei și dreptul acesteia de a-și decide singură viitorul politic și de securitate. Orice încercare a Washingtonului de a negocia cu Moscova un nou cadru de securitate europeană va trebui să țină cont de opoziția fermă a statelor europene față de o înțelegere care ar putea slăbi NATO, afecta acordurile de securitate existente sau limita suveranitatea statelor de pe continent.
Reacțiile venite din Varșovia, Bruxelles și Kiev arată că un acord negociat în principal de Statele Unite și Rusia s-ar confrunta cu o opoziție considerabilă din partea Europei.
