Liderul blocului de opoziţie din Israel, Gadi Eisenkot, 66 de ani, va primi în mod oficial, duminică, mandatul de a forma noul guvern, a anunțat preşedinţia israeliană în cursul serii de sâmbătă, potrivit AFP, preluată de Hotnews.
„Preşedintele (Isaac) Herzog l-a invitat Gadi Eisenkot la reşedinţa prezidenţială, unde îi va încredinţa mâine, la ora 17.00, misiunea de a forma guvernul”, se precizează într-un comunicat.
În urma alegerilor legislative de la 27 octombrie, din care nu a rezultat o majoritate absolută, preşedintele Isaac Herzog s-a întâlnit în această săptămână cu forţele politice pentru consultări.
Principala listă arabă a anunţat joi că îl susţine pe politicianul de centru Gadi Eisenkot, fost şef al Statului Major, pentru a încerca să formeze un nou guvern în Israel, plasându-l în poziţie de forţă faţă de premierul Benjamin Netanyahu. Această decizie răspunde „cererii populare de a împiedica revenirea la putere a lui Netanyahu şi a guvernului său”, a explicat formaţiunea într-un comunicat.
Cu câteva ore mai devreme, partidul Iudaismul unificat al Torah (JUT), formaţiune ultraortodoxă care îl susţine pe Netanyahu de trei decenii, a refuzat să îl recomande pe acesta preşedintelui Herzog, preferând să se abţină, ceea ce a slăbit şansele lui Netanyahu de a primi mandatul formării viitorului guvern.
Misiune dificlă pentru formarea Guvernului
Se preconizează că numirea lui Eisenkot va fi urmată de săptămâni de negocieri îndelungate. Acesta are la dispoziţie 28 de zile pentru a încerca să formeze un guvern, cu o posibilă prelungire de 14 zile. Căile sale potenţiale către putere includ încercarea de a forma un guvern minoritar cu sprijin arab din exterior; formarea unei coaliţii cu partidele ultraortodoxe pe care el şi aliaţii săi le-au evitat în trecut sau formarea unui guvern de unitate cu Netanyahu. Analiştii spun că este puţin probabil ca toate cele trei opţiuni să se concretizeze, scrie News.ro.
Dacă Eisenkot eşuează, un alt candidat poate încerca să formeze un guvern, iar dacă şi acel candidat eşuează, parlamentul poate nominaliza pe altcineva. Procesul are un termen limită de aproximativ 100 de zile. Dacă nimeni nu reuşeşte, se organizează alte alegeri.
Likud a obţinut cel mai mare număr de locuri dintre toate partidele, respectiv 27, în Knessetul care numără 120 de locuri, însă coaliţia mai largă, religio-naţionalistă, a lui Netanyahu a obţinut în total doar 53 de locuri, sub pragul majorităţii de 61 de locuri.
Partidul Yashar al lui Eisenkot s-a impus ca al doilea partid ca mărime, cu 21 de locuri, în timp ce coaliţia sa, alcătuită din patru partide conduse de evrei, de la centru-stânga până la dreapta, a obţinut doar 48 de locuri. Două partide care reprezintă minoritatea arabă din Israel au obţinut un număr fără precedent de 19 locuri. Pentru o majoritate în Knesset, parlamentul israelian, este nevoie de cel puţin 61 de deputaţi.
Cine este Gadi Eisenkot
Fiul unor imigranţi marocani, Eisenkot ar fi primul premier al ţării provenind din comunitatea mizrahi din Israel, formată din evrei ale căror rădăcini se află în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Rezervat şi reticent faţă de mass-media, Eisenkot a intrat în politică abia în 2022. A făcut parte pentru scurt timp din cabinetul de război al lui Netanyahu, în urma atacului Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, înainte de a se întoarce în opoziţie.
Din opoziţie, el l-a criticat public pe Netanyahu pentru leadershipul său, inclusiv pentru gestionarea campaniei militare din Gaza, şi a jurat că nu va face parte din guvern alături de el. Imaginea publică a lui Eisenkot este strâns legată şi de preţul personal pe care familia sa l-a plătit începând din 2023: un fiu şi doi nepoţi au fost ucişi în luptele din Gaza.
Eisenkot şi-a evidenţiat realizările în domeniul securităţii pe parcursul campaniei electorale, invocând „doctrina Dahiyeh” a sa, care prevede răspunsul la atacuri cu forţă disproporţionată, pe care a pus-o în aplicare în calitate de comandant în timpul războiului din 2006 dintre Israel şi Hezbollah, susţinut de Iran, în Liban.
Eisenkot a criticat actele de violenţă comise de colonişti împotriva palestinienilor, care au crescut semnificativ începând cu 2023, agravând tensiunile în relaţiile Israelului cu statele occidentale, şi se opune partenerilor de coaliţie de extremă dreapta ai lui Netanyahu, Itamar Ben-Gvir şi Bezalel Smotrich, care au fost amândoi sancţionaţi de unele ţări occidentale pentru incitarea la violenţă împotriva palestinienilor.
