Într-o clasă din Republica Moldova, elevii învață după metode inspirate din sistemul educațional finlandez. În loc să stea doar în bănci și să asculte, copiii participă la jocuri, lucrează în echipă, caută soluții și învață din propriile greșeli. Profesoara Ana Șmilevici a descoperit aceste metode în cadrul unei formări susținute de pedagogi din Finlanda și a adus acasă peste 50 de jocuri și activități, pe care le-a adaptat pentru elevii săi. Cum a schimbat această experiență felul în care predă și învață copiii, aflați din următorul reportaj al campaniei „Europa de acasă”.
„Copiii mei se simt extrem de mândri că învățătoarea lor a învățat de la învățători din Finlanda. Trebuie să îi vedeți cum se laudă prin școală. Când am venit de la formarea din Finlanda, le-am zis că am adus peste 50 de jocuri și activități deosebite”, a povestit profesoara Ana Șmilevici, de la Gimnaziul Galata.
În clasa aceasta, copiii au voie să aleagă, să se ridice din bancă, să caute soluții împreună și, mai ales, să nu se teamă că pot greși. Este modul de predare pe care Ana Șmilevici, învățătoare la clasele primare, l-a deprins în urma unui schimb de experiență cu profesori din Finlanda și l-a adus în propria clasă. Pentru ea și elevii ei, toate acestea nu sunt o pauză de la lecție. Sunt chiar lecția.
„Cea mai uimitoare metodă care mi-a plăcut, dar și cea mai simplă, este cea cu palma ridicată, pentru a capta atenția și a face liniște. Eu ridic mâna, în semn că vreau să mă audă, și ei ridică mâna înapoi, în sensul că mă aud și mă văd. Și atunci toată atenția lor este îndreptată spre mine”, a explicat profesoara Ana Șmilevici.
Ana este profesoară la clasele primare de trei ani. În clasa ei însă, lecția nu se oprește la tablă și manual. La o formare susținută de pedagogi din Finlanda, a descoperit metode care îi implică pe copii în propria învățare. Revenită de la formare, le-a aplicat împreună cu elevii săi.
„Timp de patru zile ne-au învățat metode, ne-au învățat tehnici, ne-au învățat multe astfel de jocuri și activități care, într-adevăr, sunt practice și utile pentru noi”, a relatat Ana Șmilevici.
Primul lucru pus în practică: mai puțin timp petrecut în bancă.
„Un punct-cheie pe care l-am auzit la formarea cu profesorii din Finlanda, chiar din prima zi, a fost faptul că e necesară mai multă mișcare. Mă străduiesc ca la fiecare oră să facem cât mai multă mișcare, ca elevii să învețe și să aibă plăcere de la acea lecție”, a precizat profesoara.
Un alt principiu descoperit în timpul formării schimbă rolurile în clasă: profesorul nu decide totul. Copiii își aleg echipa și liderul, iar uneori chiar modul în care rezolvă o sarcină. Odată cu libertatea de a alege, învață și ceva mai greu de predat dintr-un manual: să-și asume propriile decizii.
„Modelul finlandez promovează foarte mult autonomia elevului. Elevul este liber să aleagă. Azi, la oră, le-am permis să aleagă în care echipă vor fi, cine va fi liderul lor, să-și aleagă colegul care îl ajută din echipă. Îi oferim posibilitatea să simtă că el e capabil să facă ceva. Elevii formează grupuri, aleg o problemă a societății, o studiază din mai multe domenii și încearcă să găsească o soluție sau chiar mai multe soluții și să testeze care este cea mai valabilă. Așa copiii cresc ca cetățeni responsabili. Asta unește foarte mult clasa. Nu se vede atât de mult diferența asta de statut, de nivel social. Ei devin o echipă, ei au un scop, o problemă comună”, a subliniat profesoara Ana Șmilevici.
În spatele unei astfel de lecții este, de fapt, multă structură. Înainte ca elevii să se joace, să aleagă sau să se miște, Ana își construiește lecția, bucată cu bucată. Aceasta este aplicația la care am primit acces… De exemplu, aleg lecția… încălzirea.
„Aplicația mă ajută foarte mult prin faptul că are blocuri gata pregătite și eu doar le construiesc ca într-un constructor, aleg o metodă care îmi place cel mai mult și care se potrivește pentru lecția dată să îi mențină activi la lecția mea”, a explicat învățătoarea.
Metodele se schimbă în funcție de subiectul și numărul lecției din orar. Un criteriu însă rămâne neschimbat:
„Datorită metodelor învățate de la colegii din Finlanda, de multe ori am auzit la ei replica: «Bucuria este cheia lecției».Mă străduiesc să construiesc lecția așa încât fiecare să schițeze măcar un zâmbet.”
Bucuria nu înlocuiește învățarea. O face posibilă într-o generație pentru care tabla și manualul concurează zilnic cu ecranul telefonului.
„Admir extrem de mult copiii din ziua de azi pentru curiozitatea lor vie. Elevii din ziua de azi sunt curajoși, ei pun întrebări, ei au interes. Mulți rămân după ore să mai întrebe ceva, să-ți mai povestească ceva. În funcție de cum se comportă într-o zi, tu înțelegi ce trebuie să le aduci mâine. Ei nu au frică, ei nu au frică să se exprime, ei știu că pot, ei știu că, indiferent de răspunsul pe care îl dau, răspunsul greșit nu există”, a remarcat profesoara Ana Șmilevici.
Ce a adus Ana din Finlanda nu rămâne însă în clasa ei. Metodele ajung și la colegii din gimnaziu:
„M-au rugat insistent să facem o întâlnire, să structurez o prezentare și intenționez să o fac. Eu nu zic să mutăm Finlanda în Moldova. Dar să luăm ce-i bun de acolo și să adaptăm la contingentul nostru interes.”
„Sunt sigură că toate modelele, finlandeze, estoniene, fiind adaptate la necesitățile instituției, vor da rezultate frumoase în timp”, a afirmat directoarea interimară a Gimnaziului Galata, Ana Sârbu.
Ana este profesoara care micșorează, lecție cu lecție, distanța dintre școala din Moldova și modelele educaționale europene. Le oferă copiilor libertatea de a învăța, de a gândi și de a deveni cetățeni responsabili și integri. În clasa ei, Europa de acasă nu mai este o aspirație. Este o realitate.
Aducând modelele europene în țara noastră, noi creștem nu doar elevi apți să exercite o anumită funcție, ci și cetățeni capabili să facă schimbări, să avem o țară pe care vrem cu toții să o vedem. Ei sunt viitorul nostru.
