Fostul deputat socialist Fiodor Gagauz candidează la funcția de bașcan al Găgăuziei, la alegerile din 15 noiembrie 2026, cu susținerea PSRM. Acesta se regăsește pe prima poziție în buletinul de vot. Implicat în organizarea referendumului ilegal din 2014, susținător al extinderii autonomiei și al unor inițiative împotriva apropierii de UE, Gagauz a solicitat și obținut finanțări din Rusia pentru biserici din regiune. Portalul Moldova Curată i-a analizat profilul de integritate, documentând averea, activitatea politică și controversele în care a fost implicat de-a lungul anilor.
Fiodor Gagauz, fost deputat socialist, candidează pentru prima dată la funcția de bașcan al Găgăuziei, cu susținerea PSRM. Este jurist de profesie, originar din satul Gaidar, și a activat aproximativ 20 de ani în structurile Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv în calitate de șef al Departamentului de Afaceri Interne al Găgăuziei.
Din 2006, conduce mișcarea „Găgăuzia Unită”, implicată în organizarea referendumului ilegal din 2014 privind autodeterminarea externă a autonomiei și orientarea geopolitică a Republicii Moldova. Pentru contribuția la organizarea scrutinului, a fost decorat în 2017 de bașcana Irina Vlah cu Ordinul „Gagauz-Yeri”. În 2018, a primit și „Ordinul de Onoare” din partea președintelui Igor Dodon.
Gagauz a intrat în politică în 2003, când a candidat fără succes la Adunarea Populară a Găgăuziei. A obținut un mandat în legislativul autonomiei în 2012, iar în 2014 a devenit deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista PSRM. A deținut mandate în trei legislaturi, până în 2025.
În iulie 2026, și-a anunțat candidatura independentă la funcția de bașcan. Ulterior, a primit susținerea PSRM, după retragerea candidatului inițial al formațiunii, Grigorii Uzun, care nu îndeplinea condiția privind cunoașterea limbii române.
Averea și interesele personale
Potrivit declarației de avere depuse în septembrie 2026, Fiodor Gagauz deține trei apartamente, dobândite între 2006 și 2008. Acestea au suprafețe de aproximativ 101, 45 și 133 de metri pătrați și valori declarate de 562 de mii de lei, 22.600 de euro și, respectiv, 819 mii de lei.
Familia mai deține o casă de 136 de metri pătrați, dobândită în 1986, și două garaje, cumpărate cu aproximativ 120 de mii și 38 de mii de lei. În declarație figurează și un Audi Q7, fabricat în 2019, care aparține fiului său.
Deși a activat preponderent în sectorul public, Gagauz a acumulat mai multe proprietăți după intrarea în politică. În 2019, acesta declara că cele trei apartamente i-au fost transmise de copiii săi, însă documentele de avere indică dobândirea lor prin contracte de investiții în construcții și vânzare-cumpărare.
Legăturile cu Rusia și controversele politice
O investigație RISE Moldova a arătat că Fiodor Gagauz a solicitat și obținut finanțări din Rusia pentru biserici din Găgăuzia. În 2015, a cerut aproximativ un milion de ruble pentru obiecte de cult destinate unei biserici din Copceac, solicitare care a fost aprobată. Redacția precizează că a solicitat un drept la replică politicianului, însă nu a primit niciun răspuns. Ulterior, contactat de Ziarul de Gardă, Fiodor Gagauz a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor, direcționându-i către reprezentanta de comunicare a PSRM, care i-a îndemnat să se adreseze direct candidatului.
În 2017, a cerut o nouă finanțare pentru biserica din Vulcănești, inclusiv printr-o adresare către ambasadorul rus. Cererea a fost aprobată în 2018, când a obținut 500 de mii de ruble. În 2020-2021, a fost implicat și în obținerea unor obiecte de cult pentru biserica din Cișmichioi, prin intermediul unui fond rusesc.
În plan politic, Gagauz a susținut extinderea autonomiei Găgăuziei și sporirea independenței acesteia față de Chișinău. În 2017, a amenințat cu demisia din Parlament dacă nu vor fi adoptate proiectele legislative în acest sens. Centrul Național Anticorupție avertizase că acestea ar putea acorda autonomiei competențe excesive și ar permite extinderea teritorială a regiunii.
De asemenea, în 2014, Gagauz s-a numărat printre autorii unui proiect de lege privind denunțarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, inițiativă care nu a fost adoptată.
Cazier judiciar
În 2022, Fiodor Gagauz a fost amendat cu 9.000 de lei pentru purtarea panglicii „Sfântului Gheorghe”, simbol interzis în Republica Moldova în contextul invaziei ruse în Ucraina. Acesta a contestat sancțiunea și a obținut anularea ei în instanță, hotărârea fiind menținută de Curtea de Apel. Magistrații au constatat erori procedurale în întocmirea procesului contravențional, care au determinat nulitatea acestuia. Astfel, sancțiunea a fost anulată din motive procedurale, nu în urma unei constatări privind legalitatea purtării simbolului.
