Fostul deputat democrat Cornel Dudnic candidează independent la funcția de bașcan al Găgăuziei, la alegerile din 15 noiembrie 2026, și figurează cu numărul trei în buletinul de vot. În trecut, acesta a fost vizat de o constatare a Autorității Naționale de Integritate privind incompatibilitatea de funcții, iar averea și afacerile sale au ridicat semne de întrebare. Portalul Moldova Curată a analizat activitatea politică, averea și integritatea candidatului.
Cornel Dudnic originar din Vulcănești, este economist. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova în 2009 și a obținut o diplomă de master la Academia de Administrare Publică în 2016. Înainte de a intra în politică, a practicat judo de performanță, fiind membru al lotului național în perioada 2001–2010. Deține titlul de maestru al sportului și a devenit ulterior prim-vicepreședinte al Federației de Judo din Moldova.
În 2013, a fost numit șef al Direcției Principale Construcții, Dezvoltarea Infrastructurii și Comunicații din Găgăuzia, fiind demis în decembrie același an de bașcanul Mihail Formuzal. Între 2015 și 2019, a fost deputat din partea Partidului Democrat.
Integritatea în activitatea politică
Cornel Dudnic și-a început cariera politică în Partidul Democrat din Moldova (PDM). La alegerile parlamentare din 2014, a candidat pe poziția 26 a listei PDM, dar a devenit deputat abia în septembrie 2015, după ce Vladimir Plahotniuc a renunțat la mandat.
În Parlament, a făcut parte din fracțiunea PDM și din Comisia economie, buget și finanțe. În februarie 2018, la un congres al deputaților din Găgăuzia, organizat la Tomai, a declarat că este pregătit să apere autonomia cu arma în cazul unirii Republicii Moldova cu România: „Dacă, vreodată, proiectul unirii va fi realizat, voi fi primul care va lua arma și va merge să apere autonomia găgăuză”.
Procuratura Generală i-a verificat discursul, dar nu a inițiat un proces penal, motivând că nu au fost identificate îndemnuri la vrajbă, ură sau agresiune. După încheierea mandatului, în 2019, Dudnic s-a retras din politică timp de șapte ani, concentrându-se pe afaceri.
La alegerile pentru funcția de bașcan, candidează independent. Acesta afirmă că a primit oferte de susținere din partea unor partide, dar le-a refuzat pentru a-și păstra independența politică.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
În declarația de avere pentru 2025, Cornel Dudnic a indicat un salariu de 92.000 de lei de la Vancor Agro, companie agricolă pe care o deține. Întrebat dacă venitul îi acoperă cheltuielile zilnice, candidatul a recunoscut: „În general, nu-mi ajunge, dacă vorbim la general”.
Dudnic a mai declarat că deține compania Nik Trade Service, însă nu a indicat niciun imobil, teren sau automobil. El susține că locuiește în casa părintească din Vulcănești, care aparține juridic mamei sale: „Este casa părintească unde locuiesc deja de mai mulți ani. După decesul tatei, acum jumătate de an, proprietarul casei rămâne, juridic, mama mea”.
Jurnaliștii Moldova Curată au identificat în baza cadastrală un apartament de 47 m² în Chișinău, care i-ar aparține, dar nu figurează în declarația de avere. Dudnic afirmă că imobilul este încă în construcție și că a achitat doar un avans.
„Am plătit un acont. Când dezvoltatorul va construi apartamentul, îl va da în exploatare, am obligația să-l achit și să devin proprietarul acestuia”, a explicat candidatul.
Semne de întrebare privind averea sa au apărut și în 2016. Potrivit unei investigații Moldova Curată, după obținerea mandatului de deputat, Dudnic nu declarase imobile sau terenuri, dar indica două automobile: o Škoda de aproximativ 351.000 de lei și un Audi de 725.000 de lei. Valoarea lor depășea un milion de lei, în timp ce singurul venit declarat pentru câteva luni din 2015 era salariul de deputat, de 32.900 de lei.
Dudnic susținea că a cumpărat mașinile din banii primiți cadou la nunta din 2013. În declarația pentru 2025, acestea nu mai apar. Candidatul spune că nu deține automobil și folosește mașina surorii sale.
Cornel Dudnic a avut afaceri și în România. În 2008, a înființat la Constanța compania de transport Nik Trade Company, care, la sfârșitul anului 2015, avea 11 angajați și o cifră de afaceri anuală de peste 2,1 milioane de lei românești.
Firma a dispărut din declarația sa în 2015. Dudnic a explicat că a cedat-o gratuit altei persoane: „Am dăruit firma, nu am avut niciun fel de venit. Am transmis-o altei persoane. Oare nu am dreptul?”
În octombrie 2026, candidatul a confirmat că familia sa deține companii și în Rusia, dar și în state ale Uniunii Europene. Întrebat de ce acestea nu apar în declarație, a explicat că nu a încasat dividende. El susține că declarația a fost verificată înainte de depunere de juriști, care au confirmat că include toate informațiile cerute de lege.
Integritatea în gestionarea funcției publice și/sau de partid
În 2017, în calitate de deputat, Cornel Dudnic a propus modificări legislative pentru relaxarea restricțiilor privind produsele din tutun încălzit. Amendamentele ar fi permis promovarea și expunerea acestora în magazine, precum și utilizarea lor în spații publice închise și în transport. Organizațiile din domeniul sănătății au avertizat că modificările ar avantaja producătorii.
Întrebat de jurnaliști de ce amendamentele nu au fost consultate public, Dudnic a promis un răspuns, dar ulterior i-a trimis jurnalistei, aparent din greșeală, un mesaj destinat altei persoane: „La solicitarea lui VP, am propus modificări la Legea privind controlul tutunului. Jurnaliștii nu mă lasă în pace. Cum să reacționez?”
Întrebat dacă inițialele „VP” se referă la Vladimir Plahotniuc, Dudnic a negat implicarea acestuia: „Am discutat una, iar Dvs. mă întrebați despre Plahotniuc. Am impresia că ați dezvoltat o obsesie pentru acest nume. El nu are nicio legătură cu discuția noastră. Eu sunt autorul acestor amendamente și eu le-am semnat. Acum sunt într-o vacanță. Vom reveni la această discuție toamna, poate chiar ne vom întâlni, dacă va apărea o astfel de necesitate”.
Dudnic a fost și unul dintre autorii legii privind declararea voluntară a averii și stimularea fiscală, cunoscută drept „legea amnistiei capitalului”. Înregistrat la 24 iulie 2018, proiectul a fost adoptat de Parlament în două lecturi doar două zile mai târziu. Legea permitea declararea, printr-o procedură specială, a banilor și proprietăților ascunse anterior.
Opoziția și Transparency International-Moldova avertizau că legea ar putea permite legalizarea averilor legate de frauda bancară, inclusiv a celor înregistrate pe numele rudelor. Dudnic respingea criticile, susținând că legea viza averi provenite din activități economice pentru care nu fuseseră achitate impozite, bunuri subevaluate sau înregistrate pe numele altor persoane. El dădea asigurări că veniturile provenite din traficul de droguri și arme nu puteau beneficia de amnistie.
În 2020, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a constatat că Dudnic a încălcat regimul incompatibilităților în perioada mandatului de deputat, fiind concomitent administrator al Vancor-Trans SRL și prim-vicepreședinte al Federației de Judo din Moldova. Fostul deputat susținea că firma nu desfășura activitate și nu putea fi lichidată din motive juridice și tehnice. Avocatul său preciza că Dudnic nu primise salariu nici de la companie, nici de la federație.
Acesta a contestat actul ANI. În decembrie 2020, prima instanță l-a anulat, însă Curtea de Apel Chișinău a menținut actul în vigoare la 1 martie 2022. Decizia a fost confirmată irevocabil de Curtea Supremă de Justiție la 29 iunie 2022.
Cazier judiciar
În 2014, Cornel Dudnic a fost implicat într-un litigiu cu fostul bașcan Mihail Formuzal, care îl demisese din funcția de șef al Direcției Principale Construcții, Dezvoltarea Infrastructurii și Comunicații din Găgăuzia. Instanța a stabilit că demiterea, efectuată fără acordul Adunării Populare a Găgăuziei, a fost ilegală.
