Hărțuirea sexuală continuă să reprezinte o problemă gravă în instituțiile de învățământ profesional tehnic și superior din Republica Moldova. Aproape jumătate dintre elevele școlilor profesionale consideră că hărțuirea din partea profesorilor este inevitabilă, iar mulți tineri care trec prin astfel de situații nu le raportează. Datele se regăsesc în cel mai recent studiu al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), bazat pe un sondaj realizat pe 842 de elevi și eleve.
Potrivit studiului, prezentat în contextul Zilei Internaționale a Studenților, 46,3% dintre elevele școlilor profesionale consideră că hărțuirea sexuală din partea cadrelor didactice nu poate fi evitată. Totodată, 22,1% dintre elevii și elevele acestor instituții nu se simt în siguranță în fața hărțuirii sexuale, comparativ cu 5,9%-6,8% în universități și colegii. Astfel, sentimentul de nesiguranță este de peste trei ori mai răspândit în școlile profesionale.
Cercetarea mai arată că tinerii recunosc mai ușor formele grave de abuz, dar le identifică mai greu pe cele subtile. De exemplu, 85,8% dintre respondenți consideră folosirea forței pentru a întreține relații sexuale drept o formă de abuz, iar 72,9% recunosc atingerile nepotrivite ca hărțuire.
În schimb, doar 31,9% identifică privirile nepotrivite drept hărțuire sexuală. Gesturile cu conotație sexuală sunt recunoscute ca atare de 51,3% dintre fete și numai 34,3% dintre băieți.
În ceea ce privește raportarea abuzurilor, 27,9% dintre tinerii care au trecut prin situații de hărțuire nu au anunțat pe nimeni. Dintre cei care nu au raportat incidentele, 37,9% au considerat că situația „nu a fost într-atât de gravă”. Mai mult, o treime dintre respondenți (34%) consideră că victimele provoacă astfel de situații prin ținută sau comportament.
Atunci când cer sprijin, tinerii preferă să apeleze la persoanele apropiate. Astfel, 34,1% dintre cei care au solicitat ajutor s-au adresat prietenilor, iar 25,5% familiei. În schimb, doar 6,7% au apelat la conducerea instituției de învățământ și 5,8% la un cadru didactic.
Cu toate acestea, aproape toți respondenții (94,7%) consideră că hărțuirea sexuală trebuie pedepsită prin lege, iar 66,8% sunt pe deplin de acord că aceasta afectează viața profesională a persoanei vizate.
„Așteptarea tinerilor față de autorități și de conducerile instituțiilor este, prin urmare, limpede: instituția de învățământ trebuie să prevină hărțuirea, să o recunoască atunci când se produce și să o sancționeze”, subliniază CPD.
Pentru a schimba această situație, organizația solicită Parlamentului și Ministerului Educației și Cercetării un pachet de măsuri legislative și instituționale. Printre propuneri se numără completarea Codului educației cu un capitol dedicat prevenirii și combaterii violenței și hărțuirii, extinderea standardelor de protecție către învățământul profesional tehnic și general, precum și crearea unui Consiliu național de etică independent, care să examineze și să sancționeze abuzurile cadrelor didactice.
De asemenea, experții cer separarea imediată a victimelor de persoanele reclamate, suspendarea preventivă a profesorilor în cazuri grave și introducerea unor registre interne pentru evidența incidentelor.
„Un spațiu de studii devine sigur atunci când fiecare tânăr și fiecare tânără știe cui se poate adresa și are încredere că sesizarea va fi urmată de protecție”, subliniază Alina Andronache, expertă de gen în politici publice, advocacy și lobby civic în cadrul CPD.




































