Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2027 a fost votat în ședința din 18 noiembrie 2026 a Guvernului. Documentul prevede venituri de 92,3 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 12 miliarde de lei față de 2026, și cheltuieli de 112,25 miliarde de lei, cu 8,9 miliarde de lei mai mult. Premierul Vasile Tofan l-a descris drept „cel mai important document al anului” și a salutat reducerea cheltuielilor din mai multe ministere, agenții și alte instituții din subordinea Executivului.
„Cel mai important document al anului. Cum ne așternem, așa dormim anul care vine. (...) Cum aș descrie acest buget? L-aș descrie ca pe un buget axat pe trei obiective: finanțarea reformelor prioritare, protejarea cetățenilor vulnerabili și, în același timp, reducerea deficitului bugetar”, a declarat premierul în deschiderea ședinței.
În acest sens, premierul a menționat câteva exemple de reducere a cheltuielilor pentru anul viitor față de anul 2026. Printre instituțiile vizate se numără Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru (minus 49%), Agenția Proprietăților Publice (minus 25%), Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (minus 16%), Cancelaria de Stat (minus 15%), Autoritatea Națională de Integritate (minus 11%), Ministerul Mediului (minus 10%), Serviciul de Informație și Securitate (minus 5%), Serviciul Protecție și Pază de Stat (minus 5%) și Agenția Antidoping (minus 17%).
„Acest buget arată un nivel de responsabilitate înalt și este focusat pe trei obiective: finanțarea reformelor prioritare, protejarea cetățenilor vulnerabili pentru că este un an greu și, în același timp, reducerea deficitului bugetar. Mulțumesc tuturor autorităților că au răspuns apelului de a avea bugete echilibrate. Este important ca avem venituri care cresc de 2 ori mai rapid decat cheltuielile: veniturile cresc cu 15% anul viitor, iar cheltuielile cu 8,6%”, a declarat șeful executivului.
Totodată, și ministra Finanțelor, Victoria Belous, a calificat bugetul drept „unul responsabil”, precizând că a fost elaborat în funcție de situația națională și regională.
„Am construit acest buget ca pe unul responsabil, ținând cont de situația națională și regională. Creșterea prețurilor la gaze și la motorină, care afectează puternic economia noastră, sunt lucruri pe care Moldova nu le poate controla. Ceea ce noi putem controla, și o vom face prin acest buget, este să cheltuim chibzuit și să asigurăm un echilibru între constrângerile economice, nevoia de investiții și continuitatea sprijinului social”, a menționat ministra.
Potrivit oficialei, documentul urmărește colectarea corectă a veniturilor la buget, fără a sufoca economia, taxând mai mult viciile, reducând risipa banului public și alocând banii pentru lucrurile prioritare pentru cetățeni și economie.
Principalele prevederi ale bugetului pentru anul 2027
Bugetul de stat pentru anul 2027 prevede venituri de 92,3 miliarde de lei – în creștere cu aproximativ 12 miliarde de lei față de 2026 – și cheltuieli de 112,25 miliarde de lei, cu 8,9 miliarde de lei mai mult.
Deficitul bugetar este estimat la 19,9 miliarde de lei, echivalentul a 4,7% din PIB, în scădere cu aproximativ 3,1 miliarde de lei față de 2026, și va fi finanțat preponderent din surse externe, inclusiv cu sprijinul Uniunii Europene.
În același timp, în anul 2027, vor crește alocările pentru educație, sănătate și protecție socială. Pentru educație sunt prevăzute 24,6 miliarde de lei, cu circa 2,5 miliarde mai mult decât în 2026. Resursele vor fi direcționate spre finanțarea școlilor, salariile profesorilor, burse, alimentația copiilor și modernizarea instituțiilor de învățământ.
Bugetul destinat sănătății va crește cu peste un miliard de lei, ajungând la 10,8 miliarde de lei. Banii vor fi utilizați pentru îmbunătățirea serviciilor medicale, dotarea instituțiilor și modernizarea spitalelor și a centrelor de sănătate. Totodată, pentru protecția socială sunt prevăzute 25,7 miliarde de lei, cu 1,54 miliarde mai mult decât în anul curent, sumă care include sprijinirea familiilor vulnerabile și acordarea compensațiilor la energie.
O prioritate a documentului rămâne dezvoltarea economiei și crearea condițiilor pentru atragerea investițiilor. Astfel, pentru domeniul economic sunt prevăzute 14,8 miliarde de lei, destinate susținerii antreprenorilor, dezvoltării infrastructurii și consolidării securității energetice. Vor fi finanțate în continuare programele de sprijin pentru întreprinderi, inclusiv Programul 373 și Programul de ajutor de stat pentru investiții.
De asemenea, vor continua investițiile majore în infrastructură. Peste 4 miliarde de lei sunt prevăzute pentru întreținerea și reparația drumurilor naționale și locale, iar alte 1,3 miliarde de lei vor fi alocate Fondului național pentru dezvoltare regională și locală. Pentru dezvoltarea infrastructurii în localitățile care se amalgamează voluntar sunt alocate 1,7 miliarde de lei.
Totodată, pentru susținerea agriculturii sunt prevăzute circa 2,4 miliarde de lei, iar pentru măsurile de sprijin în domeniul energetic, prin Fondul de reducere a vulnerabilității energetice, au fost alocate peste 2,6 miliarde de lei.
Cu sprijinul partenerilor externi, autoritățile planifică că în 2027 vor fi implementate 107 proiecte finanțate din surse externe, pentru care sunt prevăzute aproximativ 4,5 miliarde de lei. Printre acestea se numără modernizarea drumurilor, extinderea rețelelor de apă și canalizare, îmbunătățirea eficienței energetice, dezvoltarea agriculturii și susținerea întreprinderilor mici și mijlocii. Investițiile vor continua inclusiv prin Planul de creștere economică pentru Republica Moldova, susținut de Uniunea Europeană, și prin programul „Construim Moldova”.
Proiectul bugetului pentru anul viitor este fundamentat pe o creștere economică de 2,8%, o inflație estimată la 6,1% și o majorare prognozată a salariului mediu lunar de 10,7%.
„Prin bugetul pentru 2027, Guvernul își propune să continue investițiile care contribuie la dezvoltarea economiei și îmbunătățirea serviciilor publice, asigurând, în același timp, sprijinul necesar persoanelor vulnerabile și gestionarea responsabilă a finanțelor publice”, se arată în comunicatul Executivului.
După aprobarea de către Executiv, proiectul urmează să fie dezbătut și adoptat în Parlament.














































