Acordul de cooperare în domeniul apărării dintre Republica Moldova și Ucraina a fost votat în prima lectură de 56 de deputați, după dezbateri în plenul Parlamentului. Opoziția a criticat lipsa de transparență a documentului, invocând riscuri pentru neutralitatea țării și cerând mai multe modificări. De cealaltă parte, majoritatea parlamentară i-a acuzat pe deputații care au criticat acordul de „propagandă” și „cinism”.
Documentul, semnat pe 26 octombrie la Kiev, conține 12 articole și este valabil cinci ani, cu posibilitatea prelungirii automate.
Acordul prevede cooperarea în mai multe domenii, printre care modernizarea, repararea și întreținerea tehnicii militare și a armamentului, modernizarea infrastructurii militare, gestionarea echipamentelor și resurselor, sistemele de comunicații și tehnologia informației, dar și dezvoltarea capacităților de apărare împotriva atacurilor cibernetice. De asemenea, documentul vizează protejarea infrastructurii critice și apărarea împotriva amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare.
Una dintre priorități este combaterea dronelor și dezvoltarea tehnologiilor de supraveghere și protecție a spațiului aerian, în condițiile în care dronele rusești au încălcat în repetate rânduri spațiul aerian al Republicii Moldova.
Totodată, cooperarea presupune schimb de experiență, expertiză, bune practici și informații tehnico-științifice, transfer de cunoștințe și tehnologii, implementarea unor proiecte comune de cercetare, schimb de experiență în domeniul achizițiilor de echipamente militare și instruirea specialiștilor.
Documentul permite și sprijinul reciproc prin transferul de echipamente neletale, precum ambulanțe, autospeciale și drone neînarmate, dar și organizarea unor acțiuni comune în situații de criză, dezastre sau operațiuni umanitare.
Înțelegerea prevede expres că nu va afecta statutul de neutralitate al Republicii Moldova și exclude prezența sau dislocarea trupelor militare străine pe teritoriul țării. Totodată, activitățile desfășurate în baza documentului nu vor putea contribui, direct sau indirect, la operațiuni militare într-un conflict armat, iar rezultatele cooperării nu vor putea fi folosite pentru operațiuni militare sau acțiuni ofensive.
Potrivit secretarului de stat al Ministerului Apărării, Ghenadie Cojocaru, care a prezentat proiectul în plen, acordul „este în beneficiul” Republicii Moldova și respectă legislația națională.
„Ministerul Apărării, conform tuturor actelor de constituire, conform legii de căpătâi nr. 345 privind apărarea națională, este obligat să întreprindă toate măsurile pentru a asigura cadrul legal ca armata să își îndeplinească misiunea constituțională, să își apere țara.Acest acord va grăbi și va crește semnificativ posibilitatea ca Ministerul Apărării să facă acel transfer de cunoștințe și experiență de la partea ucraineană, ca să interceptăm aceste drone”, a declarat oficialul.
Referindu-se la incidentul din 17 noiembrie, când șapte drone au survolat ilegal spațiul aerian al Moldovei, iar patru dintre ele au fost găsite căzute la sol, secretarul de stat a explicat că sistemele de apărare antiaeriană ale țării sunt amplasate în special în jurul infrastructurii critice. Din acest motiv, una dintre drone a reușit să survoleze inclusiv municipiul Chișinău.
Potrivit oficialului, Armata Națională dispune de mijloace de apărare antiaeriană, însă acestea sunt dispersate și amplasate prioritar pentru protejarea obiectivelor de infrastructură critică.
Reacția opoziției
La rândul său, opoziția a venit cu mai multe critici la adresa proiectului și a cerut mai multe modificări.
Deputatul PSRM Marcel Cenușă a semnalat patru vulnerabilități majore ale acordului. Acesta a invocat lipsa de transparență și neclarități privind negocierile, susținând că Parlamentul nu a avut acces la versiunea finală a documentului și la procesele-verbale înainte de semnare. Totodată, parlamentarul a criticat faptul că acordul acoperă domenii foarte largi de cooperare, modul în care au fost luate în considerare avertismentele SIS, dar și posibilele consecințe geopolitice și riscurile pentru regiunea transnistreană.
„Nimeni nu contestă dreptul Republicii Moldova de a coopera cu Ucraina și nici necesitatea modernizării Armatei Naționale sau a protejării spațiului aerian. Neutralitatea țării nu înseamnă izolare. Avem obligația să lăsăm deoparte lozincile politice și să analizăm la rece acest acord, cu maximă responsabilitate politică”, a declarat legislatorul.
Astfel, Cenușă a solicitat includerea mai multor garanții obligatorii în acord, printre care un aviz actualizat al SIS asupra formei finale a tratatului și o clauză expresă prin care Republica Moldova își rezervă dreptul de a suspenda unilateral și cu efect imediat documentul, în caz de amenințare la adresa neutralității, limitând totodată cooperarea strict la echipamentele neletale.
În plus, deputatul a cerut ca nicio extindere a domeniilor de cooperare să nu se facă fără acordul Parlamentului, iar Ministerul Apărării să prezinte rapoarte obligatorii, la fiecare șase luni, în fața Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică privind proiectele aprobate. „Nu putem vota orb un tratat de securitate”, a subliniat legislatorul.
Și deputatul PCRM Adrian Domentiuc a considerat că acordul nu trebuie promovat în forma actuală.
„Guvernul trebuie să prezinte Parlamentului documentul integral și să explice clar ce obligații își asumă Moldova, ce proiecte sunt prevăzute și ce mecanisme de control vor exista”, a declarat deputaul.
Acesta însă nu neagă necesitatea cooperării cu vecinii și a consolidării apărării, dar consideră că aceste acțiuni „trebuie să se facă în conformitate cu Constituția, cu interesele naționale și cu statutul de neutralitate”. „Neutralitatea și securitatea țării nu pot fi puse în jocuri geopolitice”, a menționat deputatul.
În reacție, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, i-a acuzat pe deputații din opoziție de „propagandă” și „cinism”.
„Pe mine mă uimește cinismul celor care încearcă să folosească acest proiect într-o propagandă. Dacă nu ar fi fost Rusia să atace Ucraina, astăzi în toată lumea ar fi fost pace. Toate țările din lume caută soluții să se apere de nebuni”, a menționat legislatorul.
Deputatul a argumentat necesitatea acordului prin experiența și dotările net superioare ale Ucrainei, mai cu seamă în domeniul apărării aeriene contra dronelor, subliniind că neutralitatea nu presupune ca statul să fie slab, dezarmat și incapabil de luptă.
„Neutralitatea nu înseamnă incapacitate de luptă, nu înseamnă să fii slab, nu înseamnă să umbli cu sapa la avioane, nu înseamnă să fii dezarmat, ci să fii pregătit să faci față la orice provocări și riscuri. Încetați să transformați securitatea Republicii Moldova într-un instrument de propagandă”, a menționat deputatul.
Cu o replică tăioasă a venit și președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a declarat că prin astfel de acorduri sunt garantate pacea și liniștea țării, acuzând că, în cazul unei alte guvernări, tancurile rusești ar fi ajuns deja în Republica Moldova.
„Dacă ați fi fost la putere, aici ar fi fost tancurile rusești, ca un cuțit în spatele Ucrainei. Noi am păstrat pacea și liniștea și asta o să facem. Și pentru asta, da, o să semnăm tratate cu țări prietene, nu cu țări agresoare, nu cu ucigași, și asta așteaptă de la noi cetățenii”, a menționat spicherul.






































