Această cifră include datoria totală a gospodăriilor, guvernelor, sectorului financiar și companiilor din sectorul non-financiar din 47 de state care sunt monitorizate de acest institut. De exemplu România, Ucraina sau Moldova nu sunt incluse.
De ce creşte datoria?
În același timp însă, IIF subliniază că deși datoria totală a crescut cu 16 trilioane de dolari comparativ cu sfârșitul lui 2016, raportul dintre datorie și Produsul Intern Brut mondial a scăzut pentru al patrulea trimestru consecutiv pe măsură ce economia mondială s-a extins. Astfel 34 din cele 47 de țări incluse în eșantion au înregistrat o scădere a cotei datoriei în raport cu PIB.
Raportul relevă că datoria privată nefinanciară a atins un nivel record în Canada, Franța, Hong Kong, Coreea, Elveția și Turcia.
Instituția atrage atenția la faptul că majorarea ratelor dobânzilor la nivel global va contribui la îngrijorarea cu privire la capacitatea de întreținere a datoriei a firmelor și a guvernelor foarte îndatorate.
Totodată autorii susțin că politica de relaxare fiscală din SUA, ar putea afecta dinamica datoriei suverane pe termen mediu. În plus se mai afirmă că riscul de rulare pentru piețele emergente este ridicat în acest an.
Or, circa 1,5 trilioane de dolari sub formă de obligațiuni/împrumuturi sindicalizate urmează a fi rambursate până la sfârșitul anului 2018.
În studiu se mai precizează că nivelele ridicate ale datoriilor se datorează politicilor ultra-acomodative în perioada post-criză de a oferi finanțare la costuri reduse pentru mulți împrumutători din sectorul suveran și privat, stimulând acumularea de datorii de peste 56 trilioane de dolari în decursul ultimului deceniu.
În sectorul privat, o creștere semnificativă a datoriilor a fost înregistrată în sectoarele non-financiar și gospodării, în creștere cu 26 trilioane de dolari și respectiv cu 9 trilioane de dolari.
