La 31 martie 2016, ZdG a descris tranzacţia dubioasă pusă la cale de Ministerul Apărării (MA), condus pe atunci de Anatol Şalaru şi Aeroportul Internaţional Mărculeşti prin care au fost scoase la licitaţie, iar ulterior vândute, trei din cele patru complexe de rachete antiaeriene pe care le deţinea statul.
Detalii din contractul de 660 de mii USD
Iniţial, la 10 decembrie 2015, ministrul Şalaru semna un ordin prin care obliga şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale ca, în perioada 14-24 decembrie 2015, să organizeze transmiterea din gestiunea MA către Aeroportul Internaţional Mărculeşti a trei complexe de rachete antiaeriene „S-125 M1 Neva” „în scopul fortificării bazei materiale” a întreprinderii. Peste cinci zile, pe 15 decembrie 2015, printr-o dispoziţie semnată de Igor Cutie, locţiitorul Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, a fost instituită o comisie care a organizat predarea bunurilor materiale de la balanţa MA la balanţa ÎS „Aeroportul Internaţional Mărculeşti”. Deşi în ordinul ministrului Apărării se preciza că cele trei rachete sunt transmise Aeroportului Mărculeşti „în scopul fortificării bazei materiale”, deja pe 25 decembrie 2015, întreprinderea anunţa în Monitorul Oficial (MO) că, la 12 ianuarie 2016, va avea loc o licitaţie cu „strigare”, fiind expuse cele trei complexe de rachete la preţ de 600 de mii USD, echivalentul a 11,7 milioane de lei, la cursul leu/USD din acea perioadă.
Prima licitaţie a fost suspendată, dar ulterior, pe 16 februarie 2016, aceasta s-a produs. Complexele au fost vândute firmei „S-Profit”, singurul participant la concurs, cu suma de 660 de mii USD (220 de mii o unitate), bani pe care compania cu sediul în Marea Britanie, administrată de un ucrainean, urma să-i achite în termen de 20 de zile, confom contractului semnat la 16 februarie 2016 de ucraineanul Artiom Zabora, din partea firmei „S-Profit”, şi de Dan Untură, administrator în acea perioadă al Aeroportului Internaţional Mărculeşti. Conform contractului, cele trei complexe de rachete aveau o valoare estimativă de 471,7 mii USD, sumă stabilită de Camera de Comerţ şi Industrie a R. Moldova, iar dacă suma pentru care bunurile au fost adjudecate, 660 de mii de USD, nu era plătită în decurs de 20 de zile, vânzătorul putea anula rezultatele licitaţiei. Totodată, cumpărătorul avea dreptul să solicite 0,1% din suma contractului pentru fiecare zi de întârziere şi neonorarea obligaţiei de punere la dispoziţie a obiectelor pentru vămuire. Termenul urma să se scurgă din momentul prezentării de către cumpărător a tuturor actelor şi a permisiunii de export.
Şeful Comisiei de Licitaţie a oferit explicaţii în locul Ministerului
La 16 martie 2016, Mihail Cojocaru, şeful adjunct al Direcţiei Urmărire Penală a Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), trimitea o solicitare în adresa MA, solicitând răspuns la mai multe întrebări legate de legalitatea operaţiunii. Ministerul a răspuns solicitării CNA peste aproape o lună, pe 14 aprilie 2016. Răspunsul a fost semnat de colonelul Victor Pîrţînă, şeful Direcţiei Inspecţie Generală. Acesta informa CNA că procedura a avut loc în spiritul legii şi că cele trei complexe de rachete vândute erau formate din „staţia de dirijare a rachetelor CHP-125 M”, compusă din cabina de conducere şi postul de antene, aparatura Carat, rampa de lansare, maşina de transport şi încărcare, staţia de alimentare, cabina de distribuţie şi cabina de reparaţie”.
Victor Pîrţînă, cel care a pregătit răspunsul, precizând că tranzacţia a fost una legală, a fost, de fapt, preşedintele Comisiei de licitaţie, instituită prin ordinul administratorului Aeroportului Internaţional Mărculeşti din 22 decembrie 2015, creată special pentru vânzarea complexelor de rachete. Confom proceselor verbale ale licitaţiilor care au avut loc în ianuarie/februarie 2016, Pîrţînă e cel care a propus suspendarea primei licitaţii, iar ulterior – reluarea ei. Toate deciziile din cadrul Comisiei au fost luate unanim, cu voturile celor cinci membri: Victor Pîrţînă, Vitalie Legalec, administratorul adjunct din acea perioadă al Aeroportului Internaţional Mărculeşti, şi colegii săi, Dumitru Alcaz, manager asigurări, Anatolie Patraşcu, contabil şef şi Serghei Maţco, manager pe problemele siguranţei zborurilor.
Citește continuarea pe Ziarul de Gardă.
