La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit:
– prestațiile sociale în proporție de 23,9%:
– veniturile obținute din activitățile pe cont propriu 13,5% din veniturile populației, inclusiv 7,3% sunt veniturile din activitatea individuală agricolă, iar 6,2% sunt cele din activitatea individuală non-agricolă;
– transferurile bănești din afara țârii – 16,5% din total venituri.
În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 643 lei sau de 1,3 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural. Sursa principală de venit a populaţiei din mediul urban este activitatea salarială, care reprezintă 53,6% din total venituri şi prestaţiile sociale – 22,0%. Pentru gospodăriile din mediul rural, cea mai importantă sursă de venit la fel este activitatea salarială – 31,0% din total venituri, dar contribuția acesteia este cu 22,6 puncte procentuale mai mică decât în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individual agricolă au asigurat 13,9% din totalul veniturilor disponibile, față de 0,8% în mediul urban.
Populaţia rurală în comparaţie cu cea urbană este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora fiind de 21,9% faţă de 11,2% în cazul populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică o pondere mai mare şi a prestaţiilor sociale, contribuţia acestora fiind de 25,9%, comparativ cu 22,0% în mediul urban.
În structura veniturilor disponibile ale populaţiei, predominante sunt veniturile băneşti – 91,2%, iar celor în natură le revine 8,8%. În termeni absoluţi, valoarea veniturilor băneşti a însumat 2166 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 208 lei.
Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în trimestrul II 2018 au constituit în medie pe o persoană 2379 lei, fiind în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 5,9%.
Cea mai mare parte a cheltuielilor tradițional este destinată necesarului de consum alimentar – 45,0% Pentru întreținerea locuinței o persoană în medie a alocat 18,2% din cheltuielile totale de consum (- 0,2 p.p. față de trimestrul II 2017), iar pentru îmbrăcăminte și încălțăminte – 10,4% (nivelul trimestrului II 2017). Celelalte cheltuieli au fost direcționate pentru sănătate – 5,4%, comunicații – 4,4%, transport – 3,8%, dotarea locuinței – 3,7%, învățământ – 0,4%, etc. Structura acestor cheltuieli nu s-a schimbat esențial comparativ cu perioada respectivă a anului precedent. În medie, cheltuielile de consum ale populației din mediul urban au constituit 2746 lei pe o persoană lunar, respectiv cu 652 lei sau de 1,3 ori mai mult față de mediul rural.
În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populația a alocat 42,9% din cheltuielile lunare de consum, iar în rural – 47,1%. Pentru populația urbană a fost înregistrată o pondere mai mare a cheltuielilor pentru: comunicații (4,5% față de 4,2% în mediul rural), transport (3,8% față de 3,7%), hoteluri, restaurante și cafenele (2,5% față de 0,7%) și pentru servicii de agrement (2,4% față de 0,4%). Totodată, pentru populația rurală o pondere mai mare în structură ocupă cheltuielile pentru: întreținerea locuinței (18,4% față de 18,0% în mediul urban), îmbrăcăminte, încălțăminte (10,5% față de 10,2%), sănătate (5,5% față de 5,4%) și dotarea locuinței (3,8% față de 3,6%) (vezi anexa tabelele 5-6).
În structura cheltuielilor totale de consum ale populației, predomină cheltuielile bănești – 91,2%, celor în natură le revine respectiv 8,8%. În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 3,5% din total cheltuieli de consum, de regulă acestea fiind cazurile consumului de produse alimentare primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor social, etc.), iar în cazul gospodăriilor rurale, 14,1% din cheltuieli reprezintă consumul produselor obținute în mare parte din activitatea individuală agricolă, precum și primite gratis din afara gospodăriei.
