Judecătoarea în demisie Tatiana Raducanu este de părere că în procesul de evaluare a magistraților, care urmează fi implementat în curând în Republica Moldova, potrivit conducerii Ministerului Justiției, trebuie să se ia în considerare dacă un anumit judecător apare în hotărâri ale Curții Europene pentru Drepturile Omului (CtEDO), dar însăși prezența numelui acelui judecător nu este suficientă pentru a fi interpretată drept un eșec sau un comportament eronat al judecătorului respectiv.
„Este foarte importantă analiza tipurilor sau naturii violărilor constatate. Spre exemplu, este o diferență enormă între o hotărâre CtEDO care constată că judecătorul național a stabilit o despăgubire insuficientă pentru violarea unui drept prevăzut de convenție și judecătorul care a casat abuziv o hotărâre judecătorească irevocabilă. Examinarea abuzivă sau arbitrară a unei cauze nu poate avea nicio scuză. Pe de altă parte, interpretarea unor limite complexe între două drepturi, care sunt în continuă evoluție însăși la CtEDO, poate denota conservatismul unui judecător, dar pe de parte nu și lipsa de integritate, decât dacă hotărârea națională nu este luată evident contrar unui precedent bine stabilit de CtEDO”, este opinia fostei magistrate.
Puteți citi mai jos comentariul integral al Tatianei Raducanu la acest subiect:
„Având în vedere discuțiile din spațiul public cu privire la performanța justiției și nevoia de evaluare a activității judecătorilor, dar și experiența de la ultimele concursuri de selectare a judecătorilor constituționali, în cadrul cărora a fost pusă în discuție activitatea profesională a mai multor judecători candidați la respectivele funcții, am decis să fac un comentariu cu privire la rolul violărilor constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) la evaluarea judecătorilor, care sper eu să fie util atât pentru judecători, specialiștii din domeniul justiției, dar și societate în general.
Prezența violărilor Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO) constatate într-o hotărâre definitivă a CtEDO în urma examinării unei plângeri care a parcurs toate căile naționale de atac, respectiv au fost emise hotărâri judecătorești de la prima la ultima instanță la nivel național, este un indicator foarte important, dacă nu unul din cei mai esențiali, la evaluarea activității oricărui judecător. Acest lucru nu poate fi pus la îndoială și reiese și din spiritul CEDO și al mecanismului de asigurare a implementării acesteia, și anume intervenția CtEDO doar după ce organele naționale au avut ocazia să se exprime, judecătorul fiind ultimul care se expune asupra unei cauze.
În Republica Moldova, prezența violărilor CEDO este și un indicator de evaluare a integrității profesionale a judecătorilor în cadrul evaluării periodice sau extraordinare a judecătorilor, luându-se în calcul doar comportamentul judecătorului care a avut loc cu cel mult 6 ani până la evaluare. Este important de atenționat faptul că se ia în calcul dacă violarea constatată de CtEDO este imputabilă judecătorului. E important și timpul când a fost emisă hotărârea națională. Ori, este o diferență mare între hotărârea unui judecător luată în anul 2000, abia la trei ani după ratificarea CEDO de către Republica Moldova, și anul 2010, timp în care au fost traduse zeci de hotărâri CtEDO și organizate un șir de instruiri pentru judecători la subiectul CEDO.
Cu alte cuvinte, atunci când numele unui judecător național apare într-o hotărâre CtEDO în care este constatată o violare, însăși prezența numelui acelui judecător nu este suficientă pentru a fi interpretată drept un eșec sau un comportament eronat al judecătorului respectiv. Este esențială analiza rolului acelui judecător, dar și a naturii cauzei discutate. Spre exemplu, sunt situații când un judecător care a examinat cauza la nivel național în complet și a avut o opinie separată, care de fapt contravine hotărârii majorității din complet, iar uneori chiar coincide parțial sau totalmente cu cele constatate ulterior de CtEDO. În acest caz, este incorect de a-i imputa și a pune acel judecător alături de ceilalți judecători din complet atunci când e vorba de determinarea responsabililor de violarea hotărârilor CtEDO.
De asemenea, este foarte importantă analiza tipurilor sau naturii violărilor constatate. Spre exemplu, este o diferență enormă între o hotărâre CtEDO care constată că judecătorul național a stabilit o despăgubire insuficientă pentru violarea unui drept prevăzut de convenție și judecătorul care a casat abuziv o hotărâre judecătorească irevocabilă. Examinarea abuzivă sau arbitrară a unei cauze nu poate avea nicio scuză. Pe de altă parte, interpretarea unor limite complexe între două drepturi, care sunt în continuă evoluție însăși la CtEDO, poate denota conservatismul unui judecător, dar pe de parte nu și lipsa de integritate, decât dacă hotărârea națională nu este luată evident contrar unui precedent bine stabilit de CtEDO.
În Republica Moldova avem informații despre cauzele contra Moldovei la CtEDO pe pagina web a organizației neguvernamentale Juriștii pentru Drepturile Omului, care prezintă și listele persoanelor vinovate de condamnarea Republicii Moldova la CtEDO pe ani. Doar că însăși
autorii menționează că „listele sunt întocmite în baza informațiilor deținute de către avocații care au reprezentat reclamanții la Curte și în baza hotărârilor și deciziilor Curții Europene. Din acest motiv, ele ar putea să conțină inexactități. Toată informația pertinentă cu privire la persoanele responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CtEDO este deținută de Agentul Guvernamental.” Acest lucru este important de a fi înțeles de toți cei care utilizează informația respectivă – ea este utilă, însă nu este suficientă și pentru a trage concluzii relevante despre un judecător care figurează în acele liste, cauzele indicate necesită a fi analizate.
Spre exemplu, în cadrul concursului organizat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională din anul acesta, mie mi-a fost imputată responsabilitatea ce reiese din violările constatate de CtEDO în 9 cauze. Din păcate, însă, CSM se pare că nici nu a încercat să analizeze cele 9 cauze și rolul meu. Voi indica aici un scurt rezumat pentru informarea publicului a celor 9 cauze:
– cauza Macovei vs. Moldova – făcând parte din completul de judecători a Curții de Apel
hotărârea a fost pronunțată în conformitate cu Recomandarea Plenului CSJ din 11.03.2002
privind practica examinării cauzelor ce țin de rezilierea contractelor de pensie viageră
încheiate cu Compania ASITO;
– cauzele Busuioc vs. Moldova, Savițchi vs. Moldova, Flux 3 vs. Moldova – țin de aplicarea
legislației privind apărarea onoarei și demnității. Cauzele au fost examinate 19-20 de ani în
urmă. Eu am făcut parte din completul de judecători ai Curții de Apel în hotărârile naționale
pe acele cauze. Curtea Supremă de Justiție nu a instituit o practică unică privind procedura
de examinare a acestora categorii de cauze, luînd în considerație că marja de apreciere în
aplicarea art. 10 al CEDO este foarte largă;
– cauza Dolneanu vs. Moldova – am făcut parte din completul de judecători ai Curții de Apel.
La acel moment nu exista o jurisprudență unică instituită de Curtea Supremă de Justiție cu
privire la practica acordării compensațiilor de indexare a depunerilor bănești în legătură cu
schimbarea banilor în 2003. Am luat hotărârea fiind convinsă că am procedat corect. Ulterior,
CtEDO a constatat violare, ceea ce a determinat și o schimbare de practică la nivel național;
– cauzele GB și R.B. vs. Moldova și Odgon vs. Moldova – CtEDO a constatat că suma
despăgubirilor acordate la nivel național nu erau suficiente și a majorat nesemnificativ suma
acestor despăgubiri;
– cauza Grofescolo SRL vs. Moldova – am avut opinie separată, care de fapt a coincis într-o
măsură cu cele constatate de CtEDO;
– cauza Petrenco vs. Moldova – am făcut parte din completul de judecători ai Curții de Apel
Chișinău și a fost menținută de Curtea Supremă de Justiție fără modificări. Cazul prezenta o
complexitate fiind unic în privința aprecierii acuzațiilor de colaborare cu serviciile secrete
sovietice;
Deci, analiza cazurilor imputate mie ca judecător nu constituie hotărâri abuzive sau arbitrare, ci țin de aprecierea probelor, interpretarea legii, fapt ce nu poate constituie vina unui judecător independent care este liber de aprecierile și interpretările respective. De asemenea, consider că aceste condamnări nu au afectat în nici un fel atât profesionalismul meu cât și integritatea.
Deși în nota de poziție a ministrei Justiției referitoare la concurs a fost indicat doar recomandarea ca „candidatura doamnei Răducanu trebuie analizată foarte atent, ținând cont de multiplele cazuri de condamnare a Republicii Moldova la CEDO”, regretabil, Consiliul Superior al Magistraturii nu a dorit să intre în esența acestor cauze, explicațiile mele date în ședința CSM nu au fost auzite și apreciate, fapt ce confirmă o dată în plus neobiectivitatea și subiectivismul concursului organizat de CSM întru selectarea judecătorilor Curții Constituționale.
În concluzie, vreau să îndemn corpul judecătoresc, dar și toți specialiștii din domeniul justiției, precum și jurnaliștii și persoanele care invocă judecătorilor violări constatate în hotărârile definitive ale CtEDO – să continue să monitorizeze foarte atent performanța judecătorilor din Republica Moldova, doar că înainte de a face concluzii despre integritatea profesională a acestora în baza condamnărilor constatate de CtEDO, să analizeze atent natura condamnării, anul emiterii hotărârii la nivel național și rolul judecătorului în parte. Probabil și noi, judecătorii, ar trebui să fim mult mai atenți la cele publicate în spațiul public și să venim prompt cu explicații, pentru că munca judecătorului totuși e mult mai complexă și probabil puțin înțeleasă de cei din afara sistemului în lipsa unor explicații mai accesibile. Sper acest îndemn să fie util atât în procesul de evaluare ordinară și extraordinară a judecătorilor din Republica Moldova, cât și pentru aprecierea acestora de către public”.
Prim-ministra Maia Sandu și ministra Justiției Olesea Stamate au vorbit despre faptul că planifică în curând să implementeze un sistem de evaluarea a judecătorilor. Evaluarea va fi făcută, potrivit reprezentanților Guvernului, atât de experți naționali, cât și internaționali. Potrivit ministrei Stamate, chiar din toamnă va începe evaluarea judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție.
